În sărbătoarea Sfintei Agneza, s-a repetat în Vatican ritul binecuvântării papale
a mieilor din a căror lână se confecţionează "paliile sacre"
(RV - 21 ianuarie 2008) În comemorarea liturgică a Sfintei Agneza,
fecioară şi martiră, sărbătorită la 21 ianuarie, şi anul acesta a avut
loc în Vatican tradiţionalul rit al binecuvântării papale a mieilor,
prezentaţi dimineaţa târziu lui Benedict al XVI-lea. Lâna lor va servi pentru confecţionarea
paliilor sacre, însemnele liturgice care sunt consemnate de Papa noilor
arhiepiscopi mitropoliţi la 29 iunie, în solemnitatea Sfinţilor Petru şi Paul. Este
vorba de o fâşie de lână albă, pe care sunt cuscute şase cruci de mătase de culoare
neagră, fiind purtată pe umeri de către Papa şi arhiepiscopii care îl primesc de la
Papa ca semn al comuniunii acestora cu urmaşul lui Petru. În Orient îl găsim menţionat
în sec. al V-lea cu numele de omoforion şi cu specificarea că este confecţionat din
lână, nu din in, amintind de oiţa rătăcită pe care Domnul a căutat-o şi pe care, găsind-o,
a pus-o pe umeri şi a adus-o înapoi la staul. În Occident este menţionat tot din
sec. al V-lea, fiind iniţial semnul distinctiv al Papei. A devenit apoi simbol al
legăturii speciale cu sediul lui Petru pentru acei episcopi cărora Sediul Apostolic
decidea să le încredinţeze o jurisdicţie specială. Astfel se păstrează până astăzi
mărturia că Papa Simacus, în urmă cu aproape 1500 de ani, i-a încredinţat paliul lui
Cezarie, episcop de Arles. Cât priveşte originea, se crede, în general, că provine
din antica mantie a filozofilor (pallium), mult îndrăgită de primii creştini. În
Occident, cum s-a spus, pe lângă semnificaţia pe care o avea în Orient, a devenit
şi semnul comuniunii episcopilor cu urmaşul Sfântului Petru pus de Cristos păstor
al întregii sale turme. Acest simbolism a fost scos mai bine în evidenţă prin faptul
că paliile sunt ţinute încă din sec. al XII-lea măcar o noapte pe mormântul Sfântului
Petru înainte de a fi binecuvântate de Papa şi consemnate. Potrivit tradiţiei,
perechea de ovine care furnizează lâna pentru palii este crescută de călugăriţele
conventului San Lorenzo in Panisperna din Roma şi apoi oferită Papei de clericii
Ordinului Canonicilor Regulari Laternani care slujesc la basilica Sfânta Agneza din
afara Zidurilor de pe Via Nomentana. Şi tocmai mieii însoţesc adesea în iconografia
tradiţională figura Sfintei romane comemorată la 21 ianuarie. Adolescenta, a îndurat
torturi şi un cumplit martiriu în timpul persecuţiei lui Deciu la începutul secolului
IV, pentru faptul de a-l fi mărturisit pe Cristos în timp ce mulţi creştini cedau
ameninţărilor şi renegau credinţa. Aici serviciul audio: