După ce am ascultat de 20.000 de iezuiţi, va fi mai uşor să ascult de unul singur: pr. P.-H. Kolvenbach, se pregăteşte să lase conducerea generală Societăii lui Isus

(RV – 4 ianuarie 2008) Începe la Roma, pe 7 ianuarie, cea de-a 35-a Congregaţie Generală a Societăţii lui Isus. Cu această ocazie, prepozitul general al iezuiţilor, părintele Peter-Hans Kolvenbach, a acordat un interviu - în mai multe limbi - redacţiei noastre centrale:

La precedenta Congregaţie, din 1995, aţi definit ca fiind o „scânteie” legătura dintre credinţă şi dreptate. Care ar putea fi „scânteia” Adunării ce se va deschide pe 7 ianuarie?
• „Sclipirea” actualei Congregaţii Generale va fi legată de alegerea noului Superior General, din mii de iezuiţi care au capacitatea de a conduce Societatea lui Isus. Vor fi exprimate, cu această ocazie, aşteptările pe care le are congregaţia iezuiţilor pentru viitorul său, spunând dacă se vrea un profet sau un înţelept, un inovator sau un moderator, un contemplativ sau o persoană de acţiune, un om de vază sau unul capabil să creeze uniune. De fapt, Congregaţia Generală va începe cu o evaluare a situaţiei prezente, cu o analiză a ceea ce reprezintă Societatea lui Isus în contextul slujirii Bisericii şi lumii. Şi, din această evaluare trebuie să plece „scânteia” deciziei privind iezuitul de care avem nevoie pentru a creşte pe calea lui Dumnezeu”.

Dezvoltarea în domeniul implicării sociale a caracterizat Societatea lui Isus după Conciliul Vatican II. Va rămâne, în continuare, o prioritate?
• „Rămâne o prioritate, dar mult mai bine integrată în misiunea de ansamblu a Societatea lui Isus. Domeniul pastoral şi cel social nu mai sunt în opoziţie, căci este credinţa cea care ne îndeamnă, în numele lui Isus, să ne ocupăm de cel care trăieşte într-o situaţie de mizerie şi de nedreptate. Chiar şi pentru primii iezuiţi, nu era posibil să se numească „însoţitori ai lui Isus” dacă nu erau prieteni ai acestor alţi însoţitori ai lui Isus, care sunt săracii”.

Iezuiţii activează în întreaga lume, în contexte diferite. Care este firul conducător care-i leagă?
• „Iezuitul este, în esenţă, un om în misiune, o misiune pe care o primeşte de la Sfântul Părinte, de la superiorii lui şi, mai ales, de la Domnul Isus, el însuşi fiind trimis de Tatăl. Iezuiţii doresc să continue această misiune în lumea zilelor noastre, mai ales acolo unde este mai mare nevoie. Este foarte importantă prezenţa la frontiere; odinioară, graniţele creştinătăţii erau geografice, acum sunt mai ales frontiere dintre Evanghelie şi cultură, dintre credinţa creştină şi ştiinţă, dintre Biserică şi societate, dintre „vestea cea bună” şi o lume violentă, răvăşită. Potrivit exigenţelor acestei misiuni, va exista mereu o incredibilă varietate de posibilităţi în ceea ce priveşte apostolatul, dar în toate vom regăsi trei responsabilităţi reunite: vestirea Cuvântului lui Dumnezeu, împărtăşirea vieţii lui Cristos şi mărturisirea carităţii pe care Duhul Sfânt o cere şi o alimentează”.


Compania lui Isus are o mare tradiţie în domeniul educaţiei. Care este situaţia acum?
• „Reţeaua instituţiilor educative ale Societatea lui Isus continuă să fie într-atât de vastă încât mulţi se gândesc că a fost fondată cu scopul apostolatului educativ. Însă nu este întocmai, căci primul colegiul al iezuiţilor, cel din Messina (Italia), a fost fondat opt ani după aprobarea – de către Papă – a Societăţii. Oricum, Ignaţiu de Loyola, alături de colaboratorii lui, a înţeles încă de la început că educaţia tineretului constituia un domeniu privilegiat al apostolatului, căruia i se dedică în prezent circa 4000 de iezuiţi.

După 24 de ani, veţi avea din nou un superior, cum vă pregătiţi pentru această schimbare?
• „Şi Sfântul Benedict ştia să-şi ascute confraţii, dându-i lui Dumnezeu posibilitatea de a vorbi prin gura călugărului cel mai tânăr. După aproape 25 de ani de ascultare a circa 20.000 de iezuiţi, obedienţa faţă de unul singur ar trebui să reprezinte pentru mine o perioadă mult mai liniştită. Cel puţin eu sper să nu fiu o povară de dus sau de suportat…”.

Aici serviciul audio: