Biserica reafirmă într-o Notă doctrinară necesitatea vestirii Evangheliei la toate popoarele: o sinteză a documentului Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei

(RV - 14 decembrie 2007) ) A fost prezentată vineri dimineaţă în Sala Vaticană de Presă „Nota doctrinară” a Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei „asupra unor aspecte ale evanghelizării”. Documentul aprobat de Benedict al XVI-lea reafirmă necesitatea vestirii Evangheliei la toate popoarele, evitând riscurile relativismului şi indiferentismului religios. Au ilustrat documentul, cardinalul prefect al departamentului, William Jospeh Levada, împreună cu secretarul, arhiepiscopul Angelo Amato. Au intervenit şi cardinalul Ivan Dias, prefectul Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor şi cardinalul Francis Arinze, prefectul Congregaţiei pentru Cultul divin şi Disciplina sacramentelor.

Nota cuprinde 13 paragrafe structurate în 5 capitole şi un bogat aparat critic cu 56 de note.
1. Introducere.
2. Câteva implicaţii antropologice.
3. Câteva implicaţii ecleziologice.
4. Câteva implicaţii ecumenice.
5. Concluzie.

Iată, pe scrut, conţinutul documentului:

„Vestirea şi mărturia Evangheliei reprezintă cel dintâi serviciu pe care creştinii îl fac fiecărei persoane şi întregului neam omenesc, chemaţi, cum sunt, să comunice tuturor iubirea lui Dumnezeu, care s-a manifestat în plinătate în unicul Răscumpărător al lumii, Isus Cristos”: Nota citează aceste cuvinte ale lui Benedict al XVI-lea pentru a reafirma, în deplinul respect al libertăţii religioase, dreptul fiecărei persoane la a cunoaşte adevărul care mântuieşte şi datoria de a-l vesti ce revine oricărui credincios.

Documentul vorbeşte despre „o crescândă confuzie care îi face pe mulţi” să nu urmeze „porunca misionară a Domnului”, ca şi cum ar fi „un atentat la libertatea altuia” sau „o atitudine de intoleranţă”. Pentru unii ar fi de ajuns oferirea unei mărturii cu caracter social sau ar fi de ajuns „să ajuţi oamenii să fie mai oameni şi mai fideli propriei religii”: se reafirmă în schimb că „Biserica…este necesară pentru mântuire”, adevăr ce nu se opune faptului că Dumnezeu „vrea ca toţi oamenii să fie salvaţi”. De fapt, „deşi necreştinii pot să se salveze prin harul pe care Dumnezeu îl dăruieşte pe ‚căi cunoscute doar de El’ Biserica nu poate să nu ţină cont de faptul că lor le lipseşte un bun foarte mare în această lume: a cunoaşte adevăratul chip al lui Dumnezeu şi prietenia cu Isus Cristos” şi că „a trăi în întuneric, fără adevărul privind lucrurile din urmă, este un rău, care adesea stă la originea unor suferinţe şi sclavii uneori dramatice”-

Astăzi - relevă Nota - „legitima pluralitate de poziţii a cedat locul unui pluralism nediferenţiat, bazat pe presupunerea că toate poziţiile se echivalează”. În afară de aceasta „respectul pentru libertatea religioasă şi promovarea sa nu trebuie în nici un mod să ne facă indiferenţi faţă de adevăr şi faţă de bine”. Pe de altă parte se subliniază că libertatea religioasă este „un drept care, din păcate, în unele părţi ale lumii, nu este încă recunoscut legal iar în altele nu este respectat în fapte”.

Sub aspect ecumenic Nota îndeamnă la colaborarea cu celelalte confesiuni creştine în respect pentru tradiţia lor dar excluzând orice formă de „confuzionism”. Este vorba de a promova „un dialog respectuos al carităţii şi adevărului”: atitudine care nu scuteşte „de responsabilitatea de a vesti în plinătate credinţa catolică celorlalţi creştini” fără ca pentru aceasta să se cadă în acuzaţia de prozelitism. Nota reafirmă urgenţa şi respectarea libertăţii religioase a fiecărei persoane umane, şi pentru cine vrea să intre în Biserica catolică. „Dacă un creştin necatolic, pentru motive de conştiinţă şi convins de adevărul catolic, cere să intre în deplina comuniune a Bisericii catolice, acest lucru trebuie respectat ca lucrare a Duhului Sfânt şi ca expresie a libertăţii de conştiinţă şi de religie” (n.12).

Biserica - afirmă documentul - nu ţinteşte la nici o putere: doreşte doar ca toţi oamenii „să aibă plinătatea adevărului şi a mijloacelor de mântuire pentru a intra în libertatea slavei fiilor lui Dumnezeu”.