Pe drumul Adventului străluceşte steaua Mariei Neprihănite, „semn de speranţă sigură
şi de mângâiere”: Benedict al XVI-lea, la antifonul "Angelus" în sărbătoarea solemnă
a Neprihănitei Zămisliri (text)
(RV - 8 decembrie 2007) Vreme ploioasă la Roma în această zi de Advent.
În pofida timpului nefavorabil, mii de pelerini s-au reunit la amiază
în Piaţa Sfântul Petru pentru a asculta cuvântul Pontifului şi a se ruga împreună
frumoasa rugăciune mariană atât de caracteristică timpului de pregătire la solemnitatea
Naşterii Domnului.
Iată alocuţiunea lui Benedict al XVI-lea în traducerea
noastră de lucru:
„Dragi fraţi şi surori, pe drumul Adventului străluceşte
steaua Mariei Neprihănite, „semn de speranţă sigură şi de mângâiere” (Conc. Vat. II,
Lumen gentium, 68). Pentru a ajunge la Isus, adevărata lumină, soare care a
împrăştiat toate tenebrele istoriei, avem nevoie de lumini apropiate de noi, persoane
umane care reflectă lumina lui Cristos şi iluminează astfel strada de parcurs. Şi
care persoană este mai luminoasă decât Maria? Cine poate fi pentru noi stea de speranţă
mai bine decât Ea, aurora care a vestit ziua mântuirii? (cfr Enc. Spe salvi,
49). De aceea liturgia ne face să celebrăm astăzi, în preajma Crăciunului, sărbătoarea
solemnă a Neprihănitei Zămisliri a Mariei: misterul harului lui Dumnezeu care a învăluit
încă din prim clipă a existenţei sale creatura destinată să devină Mama Răscumpărătorului,
ferind-o de contaminarea păcatului originar. Privind la Ea, noi recunoaştem înălţimea
şi frumuseţea planului lui Dumnezeu pentru fiecare om: a deveni sfinţi şi fără prihană
în iubire (cfr Ef 1,4), după chipul Creatorului nostru.
Ce mare dar
a o avea de mamă pe Maria Neprihănită! O mamă strălucind de frumuseţe, transparentă
iubirii lui Dumnezeu. Mă gândesc la tinerii de azi, crescuţi într-un mediu saturat
de mesaje care propun false modele de fericire. Aceşti băieţi şi fete riscă să piardă
speranţa deoarece par adesea orfani de adevărata iubire, care umple viaţa de semnificaţie
şi de bucurie. A fost aceasta o tem dragă iubitului meu venerat predecesor Ioan Paul
al II-lea, care de atâtea ori a propus-o tineretului timpului nostru pe Maria ca „Mamă
a frumoasei iubiri”. Nu puţine experienţe ne spun din păcate că adolescenţii, tinerii
şi chiar copii sunt victime facile ale corupţiei iubirii, înşelaţi de adulţi fără
scrupule care, minţindu-se pe sine şi pe ei, îi atrag în drumurile fără ieşire ale
consumismului: chiar şi realităţile cele mai sacre, precum corpul uman, templu al
Dumnezeului iubirii şi al vieţii, devin astfel obiecte de consum; şi aceasta tot mai
devreme, deja în preadolescenţă. Ce tristeţe când copiii pierd stupoarea, fascinaţia
sentimentelor frumoase, valoarea respectării trupului, manifestare a persoanei şi
a misterului ei de nepătruns!
La toate acestea ne recheamă Maria, Neprihănita,
pe care o contemplăm în toată frumuseţea şi sfinţenia ei. De pe cruce Isus a încredinţat-o
lui Ioan şi tuturor ucenicilor (cfr In 19, 27) şi de atunci a devenit pentru
omenirea întreagă Mamă, Mamă a speranţei. Către Ea îndreptăm cu credinţă rugăciunea
noastră, în timp ce, în mod ideal, ne ducem în pelerinaj la Lourdes unde tocmai astăzi
începe un special an jubiliar cu ocazia celei de-a 150.a aniversări a apariţiilor
sale în grota de la Massabielle. Marie Neprihănită, „stea a mării, străluceşte asupra
noastră şi călăuzeşte-ne în drumul nostru!” (Enc. Spe Salvi,50).
După
recitarea antifonului Îngerul Domnului papa Benedict a adresat un salut particular
Academiei Neprihănitei:
„În această solemnitate mariană, ca de obicei adresez
un salut special Academiei Pontificale a Neprihănitei (Imaculatei) şi preşedintelui
ei, cardinalul Andrei Maria Descur. Peste toţi membrii şi prietenii Academiei invoc
ocrotirea constantă a Fecioarei Maria. La revedere, în cursul după amiezii în Piaţa
Spaniei!”
Apoi saluturile particulare în limbile franceză, engleză, germană,
spaniolă, polonă şi italiană , toate cu referire la misterul Neprihănitei Zămisliri
a Sfintei Fecioare Maria.
În Italiană a adresat o urare specială membrilor
Acţiunii Catolice Italiene, care în această zi a reînnoit în parohii adeziunea lor
la asociaţie. Fie ca toţi, copiii, tinerii şi adulţii Acţiunii Catolice să poată oferi
Bisericii şi societăţii o bucuroasă mărturie de sfinţenie laicală. A salutat de asemenea
membrii Operei Bisericii, prezenţi în număr mare în Piaţa San Pietro, încurajându-i
în angajarea lor de rugăciune şi apostolat. În fine, Pontiful a urat tuturor o
sărbătoare frumoasă a Neprihănitei.