16 noiembrie, Ziua mondială pentru toleranţă. Arhiepiscopul Marchetto: în integrarea
nomazilor este importantă raţiunea dar şi inima
(RV - 16 noiembrie 2007) În lumea actuală „imperativul
toleranţei” este „din ce în ce mai urgent”: nu sunt de ajuns
doar legile, e necesară valoarea „înţelegerii reciproce”
pentru a discerne ocaziile de marginalizare şi de conflict social. Este apelul
directorului general al UNESCO, Koichiro Matsuura, pentru Ziua mondială a toleranţei
celebrată vineri 16 noiembrie. În special în Occident, ţintă a fluxurilor migratoare,
cuvinte ca integrare şi toleranţă se află în centrul multor dezbateri, pro şi contra.
În recenta Reuniune de studiu promovată de Consiliul Pontifical pentru Pastoraţia
Migranţilor şi Itineranţilor, secretarul departamentului vatican, arhiepiscopul Agostino
Marchetto, s-a oprit într-o optică creştină asupra unuia dintre procesele de integrare
cele mai problematice, cel al etniei rom şi al nomazilor în general. Să-l ascultăm: •
Preiau acea expresie care a fost folosită în documentul dedicat acestei pastorale
specifice: „respingerea ancestrală”. Cred că dacă există această „respingere ancestrală”
nu este deloc uşor a schimba mentalitate, a schimba atitudini, atât de o parte, cât
şi de alta. Fireşte, trebuie să se ajungă la o integrare. Nu este vorba de o asimilare:
este importantă distincţia. O anumită integrare trebuie să existe, în respectul legilor
ţării în care ţiganii sunt plasaţi. Convieţuirea însă este posibilă, în sensul că
există ţări în care s-a creat o convieţuire care este rezonabilă, care este legitimă.
Şi în aceasta, cred că Biserica este un factor de reconciliere. Există un drum de
parcurs, toţi, pentru o reconciliere, o acceptare în primire, în siguranţă şi legitimitate.
Dar
ce răspundeţi celui care consideră atitudinea Bisericii faţă de migranţi, în general,
excesiv de indulgentă, de înţelegătoare? Arhiepiscopul Marchetto, scretarul
Consiliului pontifical pentru migranţi. • Spun simplu că noi,
în calitate de creştini şi ca oameni, trebuie să avem şi raţiune şi inimă. Inima este
legată de iubire şi aceasta nu este în contrast cu atitudinea rezonabilă. Prin urmare
trebuie să punem împreună şi aici cele două componente care fac omul, şi sunt conjuncţii
- pe care eu le numesc în special catolice - motiv pentru care toţi trebuie să procedăm
pentru a realiza relaţia cu alţii în care să fie loc pentru raţiune, în ceea ce constituie
aspectul ştiinţific al abordării, dar şi pentru inimă, şi acesta este aspectul carităţii,
al primirii. Aici serviciul audio: