Zefirin Namuncurà a fost proclamat Fericit de cardinalul Tarcisio Bertone duminică
în Argentina: este un Dominic Savio din "pampa" argentiniană. Interviu cu postulatorul
Cauzei sale de beatificare pr. Enrico Dal Covolo
(RV - 11 noiembrie 2007) Duminică la Chimpay, în dieceza de Viedma, de lânga
capitala istorică a Patagoniei, pe o mare câmpie în aer
liber, a fost proclamat Fericit Zeferin Namuncurà, tânăr laic elev al Societăţii
Saleziene a Sfântului Ioan Bosco, care a trăit între secolele XIX - XX. A
prezidat ritul în numele Papei cardinalul secretar de Stat Tarcisio Bertone. Un exemplu
de sfinţenie pentru tinerii de azi, al acelei sfinţenii despre care papa Benedict
spunea la începutul lunii în solemnitatea Tututor Sfinţilor că „nu este un privilegiu
excepţional, rezervat pentru puţine persoane; sfinţenia este în schimb obiectivul
fiecărui botezat, ţinta vieţii creştine normale. Dar să aflăm mai multe amănunte despre
acest tânăr care îşi alesese ca model de viaţă pe Sfântul Dominic Savio.
Postulatorul
acestei cauze de beatificare, părintele Enrico Dal Covolo, ne
prezintă un medalion spiritual al noului Fericit: INS – „Ceferino
s-a născut la Chimpay, în Patagonia, în 1886, iar familia sa guverna marele trib al
indienilor mapuche, a căror existenţă – plină de nelinişti dar şi de aspiraţii şi
nu de puţine ori dramatică – i-a marcat existenţa. Descoperă Evanghelia şi îşi deschide
inima spre darul credinţei când era un copilandru de 11 ani, graţie misionarilor salezieni.
Urmează studiile în Argentina, la Buenos Aires, în colegiul salezian Pius al IX-lea,
cerând să fie trimis ca misionar în mijlocul populaţiei indios mapuche, din care făcea
parte, căci marele său ideal era de a fi util poporului său. Dorea să devină preot
pentru a le arăta fraţilor mapuche „calea cerului”. Însă, din motive de sănătate,
nu poate da curs imediat dorinţei sale, de aceea este trimis în Italia, pentru a-şi
continua studiile ecleziastice, perioadă în care are ocazia de a-l întâlni pe papa
Pius al X-lea. Starea sănătăţii sale nu se îmbunătăţeşte însă, din contra… . Ceferino
moare la Roma, la doar 18 ani. Era în dimineaţa zilei de 11 mai 1905”.
Care
este secretul sfinţeniei lui Ceferino? INS – „Ceferino l-a ales ca model
de viaţă pe Dominic Savio, elevul la care ţinea foarte mult Don Bosco, şi care a fost
proclamat sfânt de Pius al XII-lea, în 1954. Ceferino reprezintă un exemplu al
sfinţeniei celor mai tineri, prin trăirea zilnică a unei reţete de viaţă cât se poate
de simple: fiind mereu vesel, împlinindu-şi cât mai bine îndatoririle legate de studiu,
dedicând timp rugăciunii şi ajutându-şi colegii de şcoală. Un eroism legat de întâmplările
obişnuite, de fiecare zi”.
Care este mesajul transmis de Ceferino tinerilor?
INS –„Tinerilor de azi, Ceferino le recomandă mai ales coerenţa,
fidelitatea şi fermitatea în ceea ce priveşte îndatoririle de cetăţeni oneşti şi de
buni creştini. Aspiraţia fundamentală a lui Ceferino „de a fi util poporului său”
este de fapt năzuinţa oricărui tânăr de bunăvoinţă. Adeziunea la Cristos face ca acest
ţel să fie iluminat şi consolidat, iar idealurile umanitare ale lui Ceferino – ca
şi a multor tineri de azi – sunt asumate, confirmate şi întărite graţie credinţei
în Cristos, a sacramentelor şi a rugăciunii”. Aici serviciul
audio: