"Promovarea unei culturi demne de existenţa umană": mesajul Papei Benedict trimis participanţilor la sesiunea publică a Academiilor Pontificale

(RV - 8 noiembrie 2007) În Biserică dar şi în lumea profană trebuie să se promoveze „o cultură demnă de existenţa umană”: este îndemnul lui Benedict al XVI-lea cuprins în Mesajul adresat mons. Gianfranco Ravasi, preşedintele Consiliului Pontifical al Culturii cu ocazia celei de-a XII-a sesiuni publice a Academiilor Pontificale care s-a ţinut joi în Sala nouă a Sinodului din Vatican. În document, Papa mulţumeşte cardinalului Paul Poupard pentru serviciul preţios oferit Bisericii în timpul celor 25 de ani de angajare ca preşedinte al departamentului vatican pentru cultură. În timpul sesiunii au fost consemnate premii unor tineri cercetători care, prin munca lor contribuie în mod semnificativ la promovarea umanismului creştin la începutul celui de-al Treilea Mileniu.
Academiile Pontificale, scrie Papa, sunt chemate „să promoveze, atât în Biserică dar şi în lumea profană, o cultură demnă de existenţa umană, făcută rodnică prin aportul credinţei, capabilă să propună frumuseţea vieţii creştine”. O cultură, continuă mesajul, capabilă „să răspundă în mod corespunzător provocărilor tot mai numeroase ale contextului cultural şi religios din zilele noastre”. Benedict al XVI-lea se opreşte apoi asupra temei sesiunii „Martori ai iubirii sale. Iubirea lui Dumnezeu manifestată de martiri şi de operele Bisericii”, care trimit la „Sacramentum Caritatis”. În această Exortaţie apostolică, afirmă Pontiful, „am voit să subliniez încă o dată legătura fundamentală dintre celebrarea Misterelor divine şi mărturia vieţii, între experienţa de întâlnire cu Misterul lui Dumnezeu, izvor de stupoare şi de bucurie lăuntrică, şi dinamismul unei reînnoite angajări care ne poartă să fim, întocmai, martori ai iubirii sale”. Amintind că Isus însuşi este „martorul credincios şi autentic”, subliniază Papa, „trebuie să ne convingem că tocmai mărturia coerentă şi convinsă a credincioşilor”este „mijlocul prin care adevărul iubirii lui Dumnezeu ajunge la om în istorie, invitându-l să primească liber această noutate radicală”.

În atare context, este rechemarea Papei, „e mai necesar ca oricând a propune di nou exemplul Martirilor creştini, atât ai antichităţii cât şi ai zilelor noastre, în viaţa şi mărturia cărora dusă până la vărsarea sângelui, se manifestă în mod suprem iubirea lui Dumnezeu”. Martirii sunt un semn peren al adevărului iubirii creştine, scrie mai departe Papa. reluând Bula pentru proclamarea Jubileului din anul 2000, „Incarnationis Misterium” a lui Ioan Paul al II-lea. Papa nu omite apoi să menţioneze „toate operele de caritate înflorite în decursul veacurilor prin strădania unor credincioşi plini de generozitate”. Mânaţi de „focul lăuntric al iubirii lui Cristos”, constată, foarte mulţi credincioşi „s-au ostenit, în aceste 20 de secole de istorie creştină, să creeze şi să promoveze iniţiative de caritate şi instituţii de binefacere pentru a preîntâmpina nevoile c elor mai săraci şi manifesta astfel în mod concret legătura strânsă, indisolubilă dintre iubirea lui Dumnezeu şi iubirea de aproapele”. Şi astăzi, este reflecţia Papei, „atâtea opere caritative promovate de credincioşi reprezintă o mărturie extraordinară despre ceea ce poate face iubirea lui Dumnezeu, atunci când este primită în inima omului”.
Anul acesta, premiul Academiilor Pontificale a fost atribuit cercetătorului dr. Antongiuglio Granelli pentru teza de doctorat intitulată „Cimitirul lui Pamfil” de pe calea Salaria Vetus din Roma, discutată la Universitatea „La Sapienza” din Roma. Primind apoi sugestia Consiliului de Coordonare, Papa a oferit chiar, ca semn de preţuire şi încurajare, o medalie a pontificatului cercetătorului dr. Massimiliano Ghilardi, pentru opera intitulată „Arsenalele Credinţei”.

Aici serviciul audio: