Solidaritate, apărarea vieţii şi a familiei, drama precarităţii muncii: teme aflate în centrul mesajului Papei pentru cea de-a 45-a Săptămână Socială a catolicilor italieni în centenarul acestei iniţiative

(RV - 19 octombrie 2007) Un puternic apel către laicii catolici de a se angaja „cu generozitate şi curaj” în construirea unei societăţi juste şi solidare a fost lansat de Benedict al XVI-lea în mesajul său pentru cea de-a 45-a Săptămână Socială a catolicilor italieni deschisă joi în oraşul Pistoia în centenarul acestei iniţiative. În centrul lucrărilor se află tema binelui comun. Papa indică în mesaj problemele prioritare ale timpului nostru: apărarea vieţii şi a familiei, tutelarea muncii cu denunţarea fenomenului dramatic al precarităţii.
Papa subliniază riscurile „unui uz generic şi uneori impropriu al termenului bine comun” care - afirmă - „nu consistă în simpla însumare a bunurilor particulare” dar este „al tuturor şi al fiecăruia, este şi rămâne comun, întrucât indivizibil şi deoarece numai împreună este posibil de atins”. Astfel - relevă Pontiful - „în trecut, şi încă mai mult astăzi în timp de globalizare, binele comun trebuie…considerat şi promovat şi în contextul relaţiilor internaţionale” conştienţi fiind că „binele fiecărei persoane rezultă în conexiune naturală cu binele întregii umanităţi”.

Este vorba de a asuma sistemul interdependenţei „drept categorie morală” şi solidaritatea „ca atitudine morală şi socială”. Solidaritatea - citim în mesajul Papei - „nu este un sentiment de vagă compasiune sau de înduioşare superficială faţă de relele atâtor persoane, apropiate sau de departe. Din contra, este determinarea fermă şi perseverentă de a se angaja pentru binele comun: adică pentru binele tuturor şi al fiecăruia deoarece toţi suntem cu adevărat responsabili de toţi”.
Benedict al XVI-lea evidenţiază apoi „emergenţele etice şi sociale” care sunt „în stare să ameninţe…stabilitatea şi să compromită serios…viitorul” societăţii timpului nostru. „Deosebit de actuală - subliniază - este chestiunea antropologică, care cuprinde respectarea vieţii umane şi atenţia de acordat exigenţelor familiei întemeiate pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie”. Papa reafirmă încă o dată că „nu este vorba de valori şi principii doar ’catolice’, ci de valori umane comune de apărat şi de tutelat, precum justiţia, pacea şi salvgardarea creaţiei”.

Sunt apoi problemele relative la muncă în raport cu familia şi tinerii: „Când precaritatea muncii nu permite tinerilor să-şi formeze familia lor - scrie Pontiful - dezvoltarea autentică şi completă a societăţii rezultă serios compromisă”.
Trebuie să se reacţioneze în faţa acestor sfidări - îndeamnă Benedict al XVI-lea - „nu printr-o resemnată închidere în sine, dar din contra, printr-un reînnoit dinamism”. Mesajul abordează apoi chestiunea „raporturilor dintre religie şi politică. Noutatea substanţială purtată de Isus - se citeşte în text - este că El a deschis drumul spre o lume mai umană şi mai liberă, în deplinul respect al distincţiei şi autonomiei care există între ceea ce este al Cezarului şi ceea ce este al lui Dumnezeu. Biserica, deci, dacă pe de o parte recunoaşte că nu este un agent politic, pe de alta nu poate să se dispenseze de a se interesa de binele întregii comunităţi civile, în care trăieşte şi lucrează, şi oferă acesteia contribuţia ei specială formând în clasele politice şi de întreprinzători un genuin spirit de adevăr şi de onestitate, menit căutării binelui comun şi nu profitului personal”. Acţiunea Bisericii este îndreptată, prin urmare, spre a retrezi acele „forţe morale, fără de care nu sunt construite structuri juste, şi nici acestea nu pot fi operative timp îndelungat”.

Papa a reafirmat, în fine, „că a lucra pentru o ordine justă în societate este nemijlocit misiunea proprie a credincioşilor laici iar acestei sarcini laicii catolici „trebuie să se dedice cu generozitate şi curaj, luminaţi de credinţă şi de magisteriul Bisericii şi animaţi de iubirea lui Cristos”.
 
Aici serviciul audio: