Riscurile unei globalizări fără chip uman, în reflecţia arhiepiscopului Dominique Mamberti, secretar pentru Raporturile cu Statele

(RV – 6 octombrie 2007) Globalizarea şi secularizarea, libertatea religioasă, societatea multiculturală şi riscuri de sincretism: sunt teme aflate în centrul reflecţiei monseniorului Dominique Mamberti, secretar pentru Raporturile cu Statele. Expunerea a fost prezentată în cadrul simpozionul cu tema „Globalizare şi religie: provocări pentru politică şi Biserică, promovat de Academia Catolică bavareză şi de Ambasada Republicii Federale Germania pe lângă Sfântul Scaun. Reuniunea s-a desfăşurat recent la Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma.
Reflecţia arhiepiscopului Mamberti a fost prezentată de monseniorul Pietro Parolin, subsecretar pentru Raporturile cu Statele. Iată câteva din ideile expunerii: globalizării trebuie să i se dea un chip, iar acesta trebuie să fie chipul uman. Principiul de bază al reflecţiei, ce pune în lumină diferite riscuri este: globalizarea ar putea duce la sincretism. Dacă tehnica este pusă în centru peste tot, dacă tehnica guvernează integrarea economică şi revoluţiile în sfera comunicaţiilor; dacă tehnica devine concepţie politică atunci se poate ajunge la sincretism, pentru că obişnuinţa de a nivela totul în mod tehnic duce la aplicarea aceleiaşi metode şi în privinţa religiilor. Există riscul unei relativizări globale, chiar şi a adevărului. Mai precis, monseniorul Mamberti subliniază: dacă se ajunge la a afirma că religiile sunt – în mod substanţial – echivalente între ele, creştinismul ar putea fi considerat, în mod greşit, ca fiind o mişcare cvasi-fanatică şi potenţial fundamentalistă.
În realitate – explică secretarul pentru Raporturile cu Statele – „întâlnirea dintre religii nu se poate realiza prin renunţarea la adevăr, ci doar prin aprofundarea adevărului. (…) Relativismul nu uneşte, după cum nu uneşte purul pragmatism.
Arhiepiscopul Mamberti aminteşte că „globalizarea a pus în dificultate majoră societăţile închise din motive ideologice, etnice, naţionaliste şi culturale, favorizând o deschidere pozitivă faţă de modelul cetăţeniei universale". Problema, aşadar, nu este globalizarea în sine ci riscul pierderii centralităţii omului şi a transcendenţei, care ar implica şi pierderea respectului faţă de libertatea religioasă.
Asupra acestui punct, secretarul pentru Raporturile cu Statele clarifică: „Globalizarea multiplică contactele şi convieţuirea multietnică, dar există riscul apariţiei unor tensiuni generate fie de neînţelegeri, fie de lipsa respectului faţă de valorile culturale ale naţiunii-gazdă, fie de violarea demnităţii imigraţilor care nu împărtăşesc aceiaşi cultură sau credinţă cu populaţia ţării de primire”.
„Societatea globalizată – a concluzionat monseniorul Dominique Mamberti – tinde să niveleze şi să omologheze, dar acest fapt nu împiedică tutelarea de către Stat a legilor, regulamentelor şi a valorilor religioase profesate de majoritatea cetăţenilor şi care aparţin patrimoniului istoric, artistic şi cultural al propriei naţiuni”.

Aici serviciul audio: