Legea morală naturală asigură apărarea demnităţii omului împotrva atacului ideologiilor
şi relativismului etic: avertisment al lui Benedict al XVI-lea în discursul către
Comisia teologică internaţională
(RV - 5 octombrie 2007) „Nici o lege făcută de oameni nu poate
răsturna norma scrisă de Creatorul omului”. Este unul din pasajele
remarcabile ale discursului pasionant pe care Benedict al XVI-lea l-a rostit vineri
dimineaţă în audienţa acordată membrilor Comisiei teologie internaţionale, cu ocazia
sesiunii plenare a organismului vatican. O intervenţie, axată în întregime pe conţinutul
etic al credinţei creştine şi pe valoarea legii naturale, adevărat bastion împotriva
tendinţei spre relativismul etic atât de puternic în lumea de azi. La începutul
audienţei, cardinalul William Joseph Levada, preşedintele Comisiei a adresat Papei
un cuvânt de salut.
Etica universală, este rechemarea lui Benedict al XVI-lea,
aparţine „marelui patrimoniu al înţelepciunii umane” care „constituie într-un fel
o participare a creaturii raţionale la legea eternă a lui Dumnezeu”. Papa a reamintit
că doctrina asupra legii naturale „este iluminată şi dezvoltată în plinătate în orizontul
Revelaţiei creştine”. Apoi, a indicat cele două finalităţi esenţiale ale acestei doctrine:
Ins
-„Se înţelege că, pe de o parte, conţinutul etic al credinţei
creştine nu constituie o impunere dictată din afară conştiinţei omului, ci o normă
care îşi are fundamentul în însăşi natura umană; pe de alta, plecând de la legea naturală,
accesibilă prin sine fiecărei creaturi raţionale, se pune
prin ea baza pentru a intra în dialog cu toţi oamenii de bună voinţă şi, mai în general,
cu societatea civilă şi seculară”.
Totuşi, este reflecţia
Papei, „din cauza influenţei unor factori de ordin cultural şi ideologic, societatea
civilă şi seculară se află astăzi într-o situaţie de rătăcire, de dezorientare şi
confuzie”. Mai mult, relevă Pontiful, „s-a pierdut evidenţa originară a bazelor fiinţei
umane şi acţionării în mod etic şi iar doctrina legii morale naturale se loveşte de
alte concepţii care constituie negarea ei directă” cu grave consecinţe în ordinea
civilă şi socială”. Apoi - a constatat - „la nu puţini gânditori pare să domine astăzi
o concepţie pozitivistă despre drept potrivit căreia societatea, „sau de fapt majoritatea
cetăţenilor, devine sursa ultimă a legii civile”:
Ins - „Problema
care se pune nu este prin urmare căutarea binelui, dar cea a puterii, sau mai degrabă
a echilibrului dintre puteri. La rădăcina acestei tendinţe se află relativismul etic,
în care văd de-a dreptul una din condiţiile principale ale democraţiei, întrucât relativismul
ar garanta toleranţa şi respectul reciproc între persoane.Dar
dacă ar fi astfel, majoritatea unui moment ar deveni ultima sursă a dreptului.
Istoria demonstrează cu mare claritate că majorităţile pot greşi”. În
realitate, a continuat Benedict al XVI-lea, „adevărata raţionalitate nu este garantată
de consensul unui mare număr, ci doar de transparenţa raţiunii umane în raport cu
Raţiunea creatoare şi de ascultarea comună a acestei Surse a raţionalităţii noastre”.
Cuvinte întărite de o rechemare, a spus Papa, de la care nimeni nu se poate sustrage”:
Ins
- „Când sunt în joc cerinţele fundamentale ale demnităţii persoanei
umane, ale vieţii sale, ale instituţiei familiale, echităţii orânduirii sociale, adică
drepturile fundamentale ale omului, nici o lege făcută de oameni nu poate să răstoarne
norma scrisă de Creator în inima omului, fără ca însăşi societatea să fie dramatic
lovită în ceea ce constituie baza sa de nerenunţat”.
Legea
naturală, a explicat Papa, „devine astfel adevărata garanţie oferită fiecăruia pentru
a trăi liber şi respectat în demnitatea sa, şi apărat de orice manipulare ideologică
şi de orice arbitrar sau samavolnicie din partea celui mai puternic”. Şi, încă, Papa
a chemat să acţioneze toţi oamenii de bunăvoinţă pentru a apăra „valoarea inalienabilă
a legii morale naturale” subminată de relativism:
Ins - „Dacă
printr-o tragică obscurare a conştiinţei colective, scepticismul şi relativismul etic
ar ajunge să şteargă principiile fundamentale ale legii morale naturale, însăşi orânduirea
democratică ar fi rănită radical în temeliile sale. Împotriva aceste
eclipsări, care este o criză a civilizaţiei umane, înainte chiar decât
creştine, trebuie mobilizate toate conştiinţele oamenilor de bunăvoinţă, laici sau
şi aparţinând unor religii diferite de Creştinism”.
De
respectul legii morale naturale, a reafirmat Pontiful, depinde de fapt „înaintarea
indivizilor şi a societăţii pe calea adevăratului progres în conformitate cu dreapta
raţiune care este o participare la Raţiunea veşnică a lui Dumnezeu”. Papa a ţinut
să mulţumească teologilor Comisiei pentru munca desfăşurată, amintind recenta publicare
a documentului intitulat „Speranţa mântuirii pentru copiii care mor fără botez”. Un
document, este urarea papei, care va putea constitui „un ajutor şi o sursă de mângâiere
pentru credincioşii care au suferit în familiile lor moartea neaşteptată a unui copil
înainte ca acesta să primească baia regenerării” spirituale. Aici
serviciul audio: