Biserica nu urmăreşte scopuri de putere, ea cere doar să poată sluji omul inspirându-se
din exemplul lui Isus: Benedict al XVI-lea în discursul către noul ambasador al Italiei
pe lângă Sfântul Scaun
(RV - 4 octombrie 2007) Biserica nu cere privilegii, ci doar să-şi poată desfăşura
liber misiunea pentru binele tuturor italienilor: a subliniat Benedict al XVI-lea
în audienţa acordată joi dimineaţă, 4 octombrie, primind în Vatican noul ambasador
al Italiei pe lângă Sfântul Scaun, Antonio Zanardi Landi, pentru prezentarea scrisorilor
de acreditare. Papa a pus accentul pe colaborarea rodnică dintre Sfântul Scaun
şi Statul italian pentru promovarea binelui întregii comunităţi naţionale. Apoi, Pontiful
a îndemnat Italia să continue, pe tărâm internaţional, în angajarea pentru pace şi
apărarea drepturilor omului.
„Credincioasă principiilor care i-au inspirat
drumul în trecut”, Italia „să ştie şi în acest timp marcat de vaste şi profunde schimbări
a înainta pe calea progresului autentic”. Este urarea şi în acelaşi timp îndemnul
papei Benedict către Italia invitată să aducă contribuţia sa în comunitatea internaţională
„promovând acele valori umane şi creştine care constituie un patrimoniu ideal la care
nu se poate renunţa şi care au dat viaţă culturii şi istoriei sale civile şi religioase”.
Apoi Sfântul Părinte s-a oprit asupra rolului Bisericii în societatea italiană:
Ins
- „Biserica catolică nu va înceta să ofere societăţii civile, cum a făcut deja în
trecut, aportul ei specific, promovând şi elevând ceea ce se află în ea adevărat,
bun şi frumos, luminând toate sectoarele activităţii umane prin mijloacele care sunt
conforme Evangheliei şi în armonie cu binele tuturor, în funcţie de diversitatea timpurilor
şi a situaţiilor”.
Inspirându-se din constituţia pastorală a conciliului Vatican
II „Gaudium et spes” despre Biserica în lumea contemporană, Pontiful a reamintit principiul
potrivit căruia comunitatea politică şi Biserica sunt independente şi autonome”, dar
amândouă, deşi cu titlu diferit, „sunt în serviciul vocaţiei personale şi sociale
a aceloraşi persoane umane”. În Acordul din 1984 care a modificat Concordatul din
Lateran, a fost reflecţia Papei, sunt reafirmate „atât independenţa şi suveranitatea
statului, cât şi colaborarea reciprocă pentru promovarea omului şi a binelui întregii
comunităţi naţionale”.
Ins - „În atingerea acestui obiectiv, Biserica nu-şi
propune scopuri de putere, nici nu pretinde privilegii sau aspiră la poziţii de avantaj
economic şi social. Singurul să scop este a sluji omul, inspirându-se, ca normă supremă
de conduită, din cuvintele şi exemplul lui Isus Cristos care „a trecut făcând bine
şi vindecându-i pe toţi”. De aceea, Biserica catolică cere să fie considerată potrivit
naturii sale specifice şi să-şi poată desfăşura liber misiunea specială pentru binele
nu numai al propriilor credincioşi, dar a tuturor italienilor”.
Biserica, a
mai spus Papa reluând discursul său rostit la încheierea Reuniunii naţionale bisericeşti
desfăşurat în octombrie 2006 la Verona, „nu este şi nu înţelege să fie un agent politic”.
Pe de altă parte, Biserica - a precizat Pontiful - „contribuie la a face astfel încât
ceea ce este just să poată fie recunoscut în mod eficient şi apoi şi realizat”. A
formulat auspicii pentru colaborarea între toate componentele naţiunii italiene nu
numai în scopul de a păzi cu gelozie „ereditatea culturală şi spirituală care o distinge”,
dar şi mai mult în scopul de a căuta „noi căi pentru a înfrunta în mod corespunzător
marile provocări” ale epocii post-moderne:
Ins - „Între acestea, mă limitez
la a cita apărarea vieţii omului în orice fază a sa, tutelarea tuturor drepturilor
persoanei şi ale familiei, construirea unei lumi solidare, respectarea creaţiei, dialogul
intercultural şi interreligios”.
Benedict al XVI-lea s-a oprit apoi asupra
rolului Italiei în lume. Mult rămâne de făcut pentru promovarea unui umanism integral,
a spus Papa. De aceea, a adăugat, a 60-a aniversare a Declaraţiei Drepturilor Omului
care cade anul viitor, va constituit o ocazie pentru Italia de „a oferi propriul aport
creării, pe plan internaţional, a unei ordini juste în centrul căreia să fie mereu
respectul faţă de om, faţă de demnitatea şi drepturile sale inalienabile”:
Ins
- „Italia, în virtutea recentei sale alegeri ca membru al Consiliului pentru Drepturile
Omului şi mai mult încă pentru tradiţia sa specială de umanitate şi generozitate,
nu poate să nu se simtă angajată într-o operă neobosităî de construire a păcii şi
de apărare a demnităţii persoanei umane şi a drepturilor sale inalienabile, inclusiv
cel al libertăţii religioase”.
În ziua în care Italia sărbătorea Patronul său
ceresc, Francisc din Assisi, Benedict al XVI-lea nu a omis să sublinieze legătura
cu totul deosebită care uneşte Italia cu Succesorul lui Petru, care, a relevat, „îşi
are sediul propriu în cadrul acestei ţări, nu fără un tainic şi providenţial plan
al lui Dumnezeu”. La rândul său, noul ambasador italian pe lângă Sfântul Scaun a pus
accentul pe intima „interpătrundere” care de-a lungul secolelor s-a realizat între
Biserică şi creşterea poporului italian. În continuare, a subliniat convergenţele
semnificative dintre Statul italian şi Sfântul Scaun în politica internaţională plecând
de la angajarea pentru apărarea păcii. „Nu numai catolicii - a încheiat diplomatul
- dar şi adepţii altor crezuri religioase, cei de orientare laică şi agnosticii” au
încă nevoie de magisteriul Bisericii şi de mesajul care vine de la Succesorul lui
Petru.
Noul ambasador al Italiei pe lângă Sfântul Scaun, Antonio Zanardi Landi,
s-a născut la Udine pe 24 mai 1950. Este căsătorit şi are trei fii. Doctor în Jurisprudenţă,
a frecventat l’Ecole Nationale d’Administration din Paris. Intrat în diplomaţie în
1978, a fost, între numeroasele funcţii pe care le-a îndeplinit, consul la Teheran,
consilier şi ministru consilier al ambasadei Italiei pe lângă Sfântul Scaun (1992-1996),
ambasador la Belgrad (2004-2006) şi, până la conferirea acestei funcţii, vice-secretar
general la Ministerul Afacerilor Externe (2006-2007). Aici serviciul
audio: