Apăraţi dreptul la viaţă şi la libertatea de cult şi tutelaţi societatea de terormismul care îl instrumentalizează pe Dumnezeu în scopuri politice: îndemn al lui Benedict al XVI-lea către politicienii de inspiraţie creştină

(RV - 21 septembrie 2007) Creştinii să fie „sarea” activităţii politice în toată lumea, cu valorile lor şi idealurile promovate în apărarea vieţii şi a familiei şi, în mod mai amplu, a drepturilor fundamentale ale fiecărei persoane. Este „consemnul” pe care Benedict al XVI-lea l-a lăsat membrilor Internaţionalei Democratice de Centru şi Democrat-Creştină, primiţi vineri, dimineaţa târziu, în Sala Gărzii Elveţiene din Castel Gandolfo.

Întâlnirea de lucru s-a desfăşurat joi la Palatul Quirinale din Roma, invitaţii fiind primiţi de preşedintele Republicii Italiene, Giorgio Napolitano. Atât joi la Quirinale cât şi vineri la întâlnirea cu Papa la Castel Gandolfo au fost prezenţi şefi de state şi guverne. Din România au participat preşedintele PNŢCD Marian Petre Miluţ, vicepreşedinţii Alexandru Herlea şi Radu Munteanu, precum şi Radu Sârbu şi fostul prim-ministru al României, Victor Ciorbea. Din partea Acţiunii Populare a participat preşedintele Emil Constantinescu.

Papa a solicitat o stăruitoare luptă împotriva terorismului şi a fundamentalismului religios care îl alimentează, de combătut - a spus - prin deschiderea spre solidaritate şi libertatea de cult. Dacă politica, în sensul cel mai înalt al cuvântului, este angajarea pentru a cultiva binele atât al individului cât şi al comunităţii publice, derivele actuale care schimbă binele cu „profitul” sau credinţa în Dumnezeu într-un instrument de război, trebuie combătute cu „determinare şi eficienţă” de către cine crede în idealuri sociale preluate şi inspirate din Evanghelie. Şi acest lucru este valabil atât pentru Europa cât şi pentru America Latină, continente în care tradiţia creştină este veche aproape cât istoria popoarelor lor.

Cea propusă de Benedict al XVI-lea a fost o amplă şi amănunţită exortaţie adresată, a observat la începutul discursului, celui care şi-a axat munca politică pe valorile „poziţiei centrale a persoanei” şi pe „respectarea drepturilor umane”:

Ins - „De fapt, când drepturile umane sunt violate, însăşi demnitatea persoanei este rănită; dacă dreptatea, justiţia se clatină, pacea este în pericol. Pe de altă parte, dreptatea, la rândul ei, poate fi numită cu adevărat umană, numai dacă viziunea etică şi morală pe care se întemeiază este centrată pe persoană şi pe demnitatea ei inalienabilă”.

Organizaţia politică căreia Papa i-a încredinţat propria gândire, Internaţionala Democrată de Centru (IDC) numără sute de înscrişi - care au reprezentanţe, sub alte denumiri atât în Parlamentul european cât şi în Organizaţia Creştin - Democrată din America (ODCA) - şi are ca scop promovarea creştinismului democrat şi a politicilor centriste. În salutul său adresat lui Benedict al XVI-lea, actualul preşedinte al IDC, liderul partidului Uniunea Democrat - Creştină italiană, Pier Ferdinando Casini, a reafirmat angajarea organismului la „a contrasta politicile care ameninţă omul”. Şi Papa a identificat domeniile în care atare angajare trebuie să acţioneze cu forţă pentru a împiedica întărirea unor „ideologii ce pot obscura conştiinţele sau crea confuzie în ele şi vehicula o iluzorie viziune a adevărului şi binelui”:

Ins - „Există, de pildă, în domeniul economic o tendinţă care identifică binele cu profitul şi în felul acesta dizolvă forţa ethosului din interior, sfârşind prin a ameninţa profitul însuşi. Unii consideră că raţiunea umană este incapabilă să surprindă adevărul şi, în consecinţă, de a urmări binele corespunzător demnităţii persoanei. Sunt apoi unii care apreciază ca legitimă eliminarea vieţii umane în faza ei prenatală sau în cea terminală”.

Preocupantă, a continuat Pontiful, este apoi criza în care se zbate familia, celulă fundamentală a societăţii întemeiată pe căsătoria indisolubilă dintre un bărbat şi o femeie. „Experienţa - a observat - demonstrează că atunci când adevărul omului este ultragiat, când familia este subminată din temelii, pacea însăşi este ameninţată, dreptul riscă să fie compromis şi, drept consecinţă logică, se ajunge la injustiţii şi violenţe”.

Dar şi lipsa de libertate religioasă ameninţă pacea. Acest drept, pe care Benedict al XVI-lea l-a definit „fundamental, de nesuprimat, inalienabil şi inviolabil, înrădăcinat în demnitatea fiecărei fiinţe umane şi recunoscut de diferite documente internaţionale”, cuprinde „şi dreptul de a schimba religia”.
 
Ins - „Deschiderea spre transcendenţă constituie o garanţie indispensabilă pentru demnitatea umană deoarece există năzuinţe şi exigenţe ale inimii fiecărei persoane care numai în Dumnezeu află înţelegere şi răspuns. Iată pentru ce trebuie primită dorinţa comună a tuturor tradiţiilor autentic religioase de a-şi manifesta public propria identitate, fără a fi constrânşi la o ascunde sau mimetiza”.

Dar a respecta religia, a insistat Papa, „contribuie, şi la a dezminţi repetatul reproş de a-l fi uitat pe Dumnezeu, prin care unele reţele teroriste caută neîntemeiat să justifice ameninţările lor împotriva securităţii societăţilor occidentale”.

Ins - „Terorismul reprezintă un fenomen foarte grav care adesea ajunge să-l instrumentalizeze pe Dumnezeu şi dispreţuieşte nejustificat viaţa umană. Societatea are desigur dreptul de a se apăra, dar acest drept, ca oricare altul, trebuie exercitat întotdeauna în deplinul respect ale regulilor morale şi juridice şi în ceea ce priveşte alegerea obiectivelor şi mijloacelor. În sistemele democratice folosirea forţei nu justifică niciodată renunţarea la principiile statului de drept. Se poate, oare, proteja democraţia ameninţându-i fundamentele? Trebuie deci tutelată cu grijă siguranţa societăţii şi a membrilor ei, salvgardând totuşi drepturile inalienabile ale fiecărei persoane. Terorismul trebuie combătut co determinare şi eficienţă, conştienţi că, dacă răul este un mister ce pătrunde, solidaritatea oamenilor în bine este un mister şi mai difuz”.

Doctrina socială a Bisericii Catolice oferă, în această privinţă, - a spus Papa - elemente de reflecţie utile pentru a promova siguranţa şi dreptatea, atât la nivel naţional cât şi internaţional, pornind de la raţiune, de la dreptul natural precum şi de la Evanghelie, adică plecând de la ceea ce este conform cu natura oricărei fiinţe umane şi care o transcende. Biserica ştie că nu este sarcina ei a face să se impună politic această doctrină a sa: de altfel obiectivul ei este a sluji formarea conştiinţei în politică şi a contribui pentru ca să crească percepţia adevăratelor exigenţe ale dreptăţii şi, împreună cu aceasta, disponibilitatea de a acţiona în baza lor, chiar şi atunci când aceasta ar fi în contrast cu situaţii de interes personal (cfr Deus caritas est, 28).

În încheiere, Benedict al XVI- lea, a spus că tuturor celor care împărtăşesc credinţa în Cristos, Biserica le cere să o mărturisească astăzi, cu un curaj şi o generozitate şi mai mare. S-a despărţit de numerosul grup prezent la audienţă - circa 200 de persoane - repetând o convingere a sa fermă: „Coerenţa creştinilor este într-adevăr indispensabilă şi în viaţa politică pentru ca „sarea” angajării apostolice să nu-şi piardă „gustul” şi „lumina” idealurilor evanghelice să nu fie obscurată în acţiunea lor cotidiană”.
 
Aici serviciul audio: