O societate întemeiată pe valorile creştine este puternică şi durabilă datorită stabilităţii familiei şi urmăririi binelui comun. Cateheza lui Benedict al XVI-lea despre Sfântul Ioan Gură de Aur miercuri la audienţa generală în Piaţa Sfântul Petru

RV - 19 septembrie 2007) Se împlinesc anul acesta 1600 de ani de la moartea Sfântului Ioan Gură de Aur sau Ioan Crisostomul, 407-2007, unul dintre cei mai mari predicatori ai Bisericii din primele veacuri. Acestui Sfânt Părinte al Bisericii, Benedict al XVI-lea i-a dedicat cateheza de miercuri dimineaţă la audienţa generală desfăşurată în Piaţa Sfântul Petru unde Papa a venit de la Castel Gandolfo. Erau prezenţi aproximativ 15 mii de pelerini printre care şi o mică delegaţie ecumenică din ţara noastră şi din Germania care a prezentat Papei volumul în limba română „Martiri pentru Cristos din România, în perioada regimului comunist”.

Papa a afirmat că bazele „lecţiei” Crisostomului - de la moartea căruia se împlinesc 16 secole - rămân mereu actuale. Pontiful a subliniat în primul rând prezenţa laicilor autentic creştini în familie şi în societate.
Vârsta copilăriei este aceea în care se pot da „marile directive, linia justă a vieţii”. Căsătoria, dacă poate conta pe soţi bine pregătiţi de valorile creştine, dispune de o trainică barieră în calea divorţului. Iar viaţa socială poate fi la fel de pozitivă dacă este bazată pe principiul „de a nu ne interesa doar de noi”. Asemenea învăţăminte de acum 1600 de ani au răsunat miercuri dimineaţă în Piaţa Sfântul Petru, fiind reluate de Benedict al XVI-lea şi repropuse miilor de persoane prezente cu o vigoare însoţită şi, la un moment dat, de o apreciată aluzie satirică.
Papa - care de mai multe săptămâni ţine un ciclu de cateheze despre Sfinţii Părinţi ai Bisericii - a prezentat figura Sfântului Ioan Gură de Aur, apelativ pe care viitorul episcop al Constantinopolului şi l-a câştigat datorită elocinţei sale extraordinare. Filozof şi retor, eremit şi păstor de suflete, Sfântul Ioan Gură de Aur a exercitat la început ministerul său în oraşul natal, Antiohia Siriei, perioadă asupra căreia s-a concentrat miercuri cateheza Pontifului. Cele 17 tratate, 700 de omilii şi 241 de scrisori elaborate în viaţă de Sfântul antiochen şi ajunse până la noi, a explicat Benedict al XVI-lea, demonstrează caracterul nu „speculativ” al învăţăturilor sale:

Ins - „Teologia sa este una excelent pastorală, în care este constantă preocuparea pentru coerenţa dintre gândirea exprimată de cuvânt şi trăirea existenţială. Aproape de moarte, a scris că valoarea omului stă în ’cunoaşterea exactă a adevăratei doctrine şi în rectitudinea vieţii’. Cele două lucruri, cunoaşterea adevărului şi rectitudinea vieţii merg împreună: cunoaşterea trebuie să se traducă în viaţă. Orice intervenţie a sa urmărea mereu să dezvolte în credincioşi exerciţiul inteligenţei, al adevăratei raţiunii, pentru a înţelege şi traduce în practică cerinţele morale şi spirituale ale credinţei”.

Aplauze puternice în semn de simpatie au izbucnit din rândul mulţimii când Papa s-a oprit asupra celor „22 de vibrante predici” pronunţate de Cristostomul în timpul aşa-numitei „revolte a statuilor”. Amintind protestul locuitorilor Antiohiei, care în anul 387 au distrus statuile imperiale pentru a protesta împotriva majorării taxelor, Benedict al XVI-lea a observat:
Ins - „Se vede că unele lucruri în istorie nu se schimbă!” (aplauze)
În această imagine a Sfântului Ioan Gură de Aur, care coboară la situaţiile contingente ale epocii sale pentru a invita cu căldură concetăţenii ca să acţioneze potrivit stilului creştin, se află codul secret al acţiunii sale pastorale. Ceea ce îi stă la inimă, a afirmat Papa, este „dezvoltarea integrală a persoanei, în dimensiunile fizică, intelectuală şi religioasă”. Celebre sunt apoi paginile care vorbesc despre diferitele faze de dezvoltare şi despre formarea fiinţei umane. Pregătire ce se deschide, pentru mulţi, spre căsătorie, văzută astfel de Crisostomul:

Ins - „Soţii bine pregătiţi sunt astfel o barieră în calea divorţului: totul decurge cu bucurie şi se pot educa fiii în cultivarea virtuţilor. Când apoi se naşte primul copil, acesta este ’ca o punte de legătură; cei trei devin un singur trup, deoarece fiul uneşte cele două părţi’, iar cei trei constituie ’o familie, mica Biserică’.

Valabilitatea şi eficienţa învăţămintelor Sfântului Ioan Gură de Aur stau şi în marea demnitate pe care el o atribuia laicilor, consideraţi nu numai misionari dar ca adevăraţi responsabili unii faţă de alţii în privinţa mântuirii. Benedict al XVI-lea a repetat un pasaj dintr-o veche omilie sau predică:

Ins - „Acesta este principiul vieţii noastre sociale…a nu ne interesa doar de noi. Totul se desfăşoară între doi poli: marea Biserică şi ’mica Biserică’, familia, în raport reciproc”. „Cum puteţi vedea, dragi fraţi şi surori, această lecţie a lui Gură de Aur despre prezenţa autentic creştină a credincioşilor laici în familie şi în societate, rămâne încă şi astăzi mai actuală ca oricând”.

Unsprezece au fost limbile în care Papa a adresat saluturi speciale credincioşilor reuniţi în Piaţa Sfântul Petru, între care era prezentă o delegaţie a unui Institut din India care se inspiră din învăţămintele lui Gandhi şi care a participat în Italia la o întâlni re organizată de Mişcarea Focolarelor. Benedict al XVI-lea a salutat apoi, între alţii, călugării Carmeliţi, Clericii Regulari ai Maicii Domnului, angajaţi în respectivele adunări capitulare şi participanţii la cursul de actualizare în Dreptul canonic promovat de Universitatea Sfintei Cruci. "Vă îndemn" a spus Papa acestora din urmă „să folosiţi bine această preţioasă ocazie de formare juridică” pentru a putea oferi diecezelor şi comunităţilor voastre „un serviciu calificat şi plin de zel”.

Iată, acum binecuvântarea apostolică invocată de papa Benedict al XVI-lea peste toţi cei prezenţi miercuri la audienţa generală din Piaţa Sfântul Petru şi pe care o extinde la toţi ascultătorii noştri care o primesc în spirit de credinţă:
Ins - Binecuvântarea apostolică.
 
Aici serviciul audio: