15 septembrie, Sfânta Fecioara Maria Îndurerată

(RV - 14 septembrie 2007) Martirologiul roman, noua ediţie din 2004 consemnează pentru ziua de 15 septembrie în primul rând „Comemorarea Fericitei Fecioare Maria Îndurerate" care, stând lângă crucea lui Isus, a fost asociată intim la pătimirile Fiului aducătoare de mântuire şi s-a purtat ca noua Evă, încât, după cum neascultarea primei femei a dus la moarte, la fel ascultarea ei admirabilă să ducă la viaţă”. Până aici, noul Martirologiu.

Aşadar după celebrarea înălţării Fiului răstignit pe Cruce, comemorarea Mamei de lângă Crucea lui Isus, părtaşă la suferinţele Fiului şi co-răscumpărătoare.
Este o comemorare relativ recentă, instituită în 1814; ea nu exprimă doar o evlavie mariană care în Evul Mediu socotea mai importantă enumerarea celor şapte dureri ale Mariei, ci corespunde locului pe care Evanghelia îl dă Marie în misterul mântuirii împlinit de Fiul ei. Isus ne obligă la o alegere: în faţa revelaţiei iubirii Tatălui şi a exigenţelor sale, oamenii se împart. Răstignit de cei care îl contrazic, Cristos îi salvează pe cei care cred în el. Inima Mariei este sfâşiată de această împărţire a oamenilor. Maria ia parte la patimile Fiului său şi astfel ea îi naşte în durere pe cei aleşi, pe care Cristos îi mântuieşte şi cărora le-a dat-o ca mamă.
Antifonul intrării la Liturghia comemorării este din Evanghelia după Sfântul Luca, 2, 34-35: „Bătrânul Simeon a spus Mariei: Iată, Fiul tău este pus spre căderea şi spre ridicarea multora în Israel şi ca un semn care va stârni împotriviri. Prin sufletul tău va trece o sabie”.
 
Aici serviciul audio: