Sfântul Grigore Nisenul învaţă modul de a recunoaşte în om reflexul luminii divine: la audienţa generală Benedict al XVI-lea invită la rugăciune pentru victimele calamităţilor şi condamnă acţiunile criminale împotriva patrimoniului ambiental

(RV - 29 august 2007) Natura şi persoanele sunt ameninţate de comportamentul câtorva iresponsabili: a afirmat papa Benedict al XVI-lea vorbind miercuri la audienţa generală desfăşurată în Piaţa Sfântul Petru în prezenţa a circa 12 mii de credincioşi, referindu-se în special incendiile care devastează mari suprafeţe din Europa. Sosit cu elicopterul de la Castel Gandolfo, Papa pentru a se proteja de soarele dogoritor, a apărut, în automobilul alb pentru obişnuitul tur de saluturi, purtând pe cap tradiţionalul „galero” de culoare roşie cu borduri largi.
Îndurerat şi preocupat, deci, Sfântul Părinte, din cauza unor „grave calamităţi”, referindu-se la inundaţiile din unele ţări orientale precum şi din cauza incendiilor devastatoare din Grecia, Italia şi alte naţiuni europene.
Ins - „În faţa unor situaţii critice atât de dramatice, care au provocat numeroase victime şi uriaşe pagube materiale, nu se poate a nu fiu îngrijoraţi din pricina comportamentului iresponsabil al unora care pun în pericol integritatea persoanelor şi distrug patrimoniul ambiental, bun preţios al întregii umanităţi. Şi în continuare condamnarea unor asemenea gesturi şi cererea de rugăciuni deosebite:
Ins - „Mă unesc cu toţi cei care pe bună dreptate stigmatizează asemenea acţiuni criminale şi invit pe toţi să se roage pentru victimele acestor tragedii”.

Dar să venim la cuvântul de învăţătură propus de Pontif.
După ce în ultimele cateheze de la audienţele generale de miercuri, Benedict al XVI-lea a vorbit despre doi dintre marii Învăţători ai Bisericii din secolul IV, Vasile şi Grigore de Nazianz, episcop de Capadocia, în Turcia de azi, miercurea aceasta, Papa a adăugat un al treilea, fratele lui Vasile, Sfântul Grigore din Nisa pe care l-a descris ca un om meditativ, cu mari capacităţi de reflecţie şi de un inteligenţă vioaie, deschisă spre cultura timpului său. Grigore Nisenul s-a revelat astfel un gânditor original şi profund în istoria creştinismului, unul „dintre marii protagonişti ai înfloririi spirituale şi culturale a Capadociei din secolul al IV-lea. Prin inteligenţa sa acută şi vastele sale cunoştinţe filozofice şi teologice, el a apărat credinţa creştină împotriva ereticilor, care negau divinitatea Fiului şi a Duhului Sfânt sau compromiteau umanitatea perfectă a lui Cristos. Grigore Nisenul a exprimat cu claritate finalitatea studiilor sale, scopul suprem pe care l-a urmărit prin cunoştinţele sale, acela de a nu cheltui viaţa în lucruri zadarnice, dar de a găsi lumina care să-i permită să discearnă ceea ce este cu adevărat util, găsind acel bine suprem în creştinism, graţie căruia e posibilă imitarea naturii divine. Grigore învaţă cum să recunoaştem în noi înşine „reflexul luminii divine”.
Ins - „Prin urmare omul are ca scop contemplarea lui Dumnezeu. Numai în el va putea regăsi potolirea aspiraţiilor. Pentru a anticipa într-o oarecare măsură atare obiectiv deja în această viaţă, el trebuie să înainteze neîncetat spre o viaţă spirituală, o viaţă de dialog cu Dumnezeu”.
În alte cuvinte - a încheiat Papa - „lecţia cea mai importantă” pe care acest mare părinte al misticii, Sfântul Grigore Nisenul ne-o lasă este că „deplina realizare a omului consistă în sfinţenie”.
În încheierea audienţei, ca de obicei, saluturile în diferite limbi şi, de această dată, un gând deosebit unei delegaţii din San Marino, însoţită de episcopul Luigi Negri, sosită în Vatican pentru a marca 25 de ani de la vizita efectuată în această străveche Republică de Ioan Paul al II-lea: „un eveniment atât de semnifcativ”, care, a fost urarea lui Benedict al XVI-lea, să poată reînnoi adeziunea la Dumnezeu, „izvor de lumină, de speranţă şi de pace”. În fine, Papa s-a referit la eroicul exemplu dat de Sfântul Ioan Botezătorul al cărui martiriu prin tăierea capului Biserica îl comemorează la 29 august.
Ins - Pater noster.
Ca de obicei, în încheierea audienţei, Papa a intonat în cor rugăciunea Tatăl nostru în limba latină şi a invocat peste toţi credincioşii prezenţi binecuvântarea apostolică, pe care o extinde la toţi aceia care, pe calea undelor, o primesc în spirit de credinţă.
Ins - Binecuvântarea apostolică.
 
Aici serviciul audio: