Convertit la creştinism, dar condamnat la moarte: cazul egipteanului Mohamed Hegazy

RV 21 aug 2007. A avut de un anumit ecou în Italia şi în unele ţări europene, ştirea condamnării la moarte, în Egipt, a unui tânăr de 25 de ani, Mohammed Hegazy, după convertirea lui la creştinism. Răspunsul juridic sau sentinţa –'fatwa' în arabă – care planează asupra lui şi asupra soţiei, şi ea convertită la creştinism, a fost lansată de rectorul Facultăţii de studii islamice din cadrul Universităţii Al Azhar din Cairo. Hegazy, activist politic, a abandonat islamismul la 16 ani şi acum a cerut ca pe actele de identitate să fie înregistrată schimbarea religiei. Datorită ameninţărilor primite prin diverse mijloace, Hegazy trăieşte astăzi în clandestinitate, dar este decis să rămână în patrie.
Asemenea cazuri şi sentinţe, sunt însă frecvente? Redacţia centrală a adresat întrebarea jurnalistului libanez Camille Eid, co-autor al unei cărţi despre situaţia musulmanilor convertiţi la creştinism:
Ins – "În fiecare săptămână aflăm asemenea ştiri, pe care le recuperez din presa arabă sau islamică, în general. Mass-media din Algeria, de exemplu, a insistat mult în ultimele luni asupra convertirii la creştinism a mii de algerini, mai ale din zona locuită de berberi, din Cabilia (în estul capitalei – n.r.). Asemnea cazuri sunt cunoscute şi în Turcia, Tunisia şi în alte ţări din Orientul Mijlociu, drept care Hegazy nu este nicidecum un caz izolat".
În acest caz, din Egipt, rectorul facultăţii care a lansat sentinţa, a afirmat că dacă Hegazy nu ar fi făcut publică schimbarea religiei, nu ar fi fost pasibil de condamnarea la moarte...
Ins – "Este ipocrit. În realitate, această instituţie a universităţii Al Azhar este publică şi totodată religioasă în Egipt, în sensul că acest departament de studii religioase are o autoritate efectivă, decretele emise sunt foarte ascultate şi nu este vorba de o sentinţă lansată de un grup islamic oarecare".
În cazul lui Mohamed Hegazy, cum se explică faptul că Biserica coptă nu şi-a făcut publică poziţia?
Ins – "L-am întrebat personal pe unul din şefii Bisericii copte în privinţa motivului pentru care ei nu primesc cererea de botez din partea musulmanilor care caută credinţa creştină şi îmi spunea că se tem să nu fie o capcană a serviciilor secrete, ca să-i pună la încercare pentru a vedea dacă primesc sau resping aceste cereri".

Aici, serviciul audio: