Benedict al XVI-lea: Natura îndeamnă la trăirea căsătoriei în fidelitate, pentru întreaga viaţă

(RV – 11 august 2007) Fiţi, prin fidelitate voastră reciprocă, „imaginea luminoasă a lui Dumnezeu”. Acesta este îndemnul adresat de Benedict al XVI-lea perechilor recent căsătorite, prezente la audienţa generală de miercuri. Şi la întâlnirea avută joi, la Castel Gandolfo, cu tinerii arhidiecezei de Madrid, Papa a pus accentul pe frumuseţea iubirii familiale, exprimată prin acel „da” total, spus în faţa lui Dumnezeu. Revin în actualitate, în aceste zile, cuvintele Papei legate de adevărata natură a căsătoriei, rostite pe 24 iulie a.c., la întâlnirea cu clerul diecezelor italiene de Treviso şi Belluno Feltre.
Trebuie redescoperită natura căsătoriei, ce „se exprimă în mod diferit” faţă de deprinderea modernă, observă Sfântul Părinte, răspunzând unui paroh la întâlnirea de la Auronzo di Cadore şi subliniind faptul că astăzi s-a pierdut semnificaţia profundă a instituţiei căsătoriei:
INS – „Modelul 'aşa cum fac toţi' devine un prototip în contrast cu ceea ce indică natura. Astfel, devine normal a se căsători, a divorţa, a se recăsători, şi nimeni, sau aproape nimeni, nu se mai gândeşte la faptul că acest comportament contrazice natura umană. De aceea, pentru a ajuta să se ajungă realmente la căsătorie – nu doar în sensul Bisericii, dar şi al Creatorului – trebuie să restaurăm capacitatea de a asculta natura”.

Chiar natura, a spus Papa, ne invită să trăim căsătoria „în fidelitate, pentru întreaga viaţă, în ciuda suferinţelor pe care le implică creşterea împreună, în iubire”. Referindu-se la fenomenul crizelor matrimoniale, Benedict al XVI-lea a reafirmat importanţa cursurilor de pregătire pentru căsătorie. Acestea, a spus Papa, trebuie să fie un parcurs al redescoperirii de sine, care să ajute în luarea unei decizii corecte, în vederea unei căsătorii care să fie după voinţa Creatorului. Însă, aceste cursuri, nu sunt suficiente:
INS – „Aceste cursuri pregătitoare pentru 'descoperire propriei persoane' şi pentru însuşirea adevăratei voinţe matrimoniale sunt de mare importanţă. Dar nu sunt suficiente pentru înfruntarea marilor crize ce apar după căsătorie. Aşadar, este importantă acompanierea permanentă a soţilor, cel puţin în primii zece ani de căsătorie. De aceea, în parohii, trebuie acordată atenţie nu doar cursurilor de pregătire ci şi comuniunii în parcursul care urmează căsătoriei; în sensul acompanierii soţilor aflaţi la început de drum, dar şi al sprijinului reciproc pe care şi-l pot acorda familiile; de pildă, familiile care au trecut deja prin astfel de experienţe, care cunosc aceste suferinţe, aceste tentaţii, să fie prezente în momentele lor de criză”.

Este aşadar importantă, a subliniat Papa, „prezenţa unei reţele de familii care să se ajute reciproc şi a diferitelor mişcări ce pot să îşi aducă o contribuţie importantă”. Sfântul Părinte s-a referit, de asemenea, la delicata problemă a divorţaţilor recăsătoriţi:
INS – „Toţi suferim din cauza acestei probleme, pentru că toţi avem aproape de noi persoane aflate în această situaţie şi ştim că pentru ei este o durere şi o suferinţă, căci doresc să fie în plină comuniune cu Biserica, dar legătura căsătoriei precedente reduce participarea lor la viaţa Bisericii.”

Ce este de făcut, se întreabă Papa. Desigur, afirmă, nu există „o reţetă simplă” care să poată rezolva această chestiune dureroasă. Răspunsul stă în iubire, în iubirea de aproapele care să ajute aceste persoane aflate în dificultate să „depăşească această criză” şi să-şi asume „o fidelitate matură, chiar dacă aceasta implică sacrificii”:
INS – „Cred că doar această iubire intensă a Bisericii, care se realizează printr-o acompaniere pe multiple planuri, poate ajuta aceste persoane să se simtă iubite de Cristos, să se simtă membre ale Bisericii, trăindu-şi astfel credinţa, chiar dacă se află într-o situaţie dificilă”.

Aici serviciul audio: