Guvernul chinez ar trebui să primească invitaţia Papei la dialog şi normalizarea raporturilor:
sinologul G. Politi (Pime)
RV 06 iul 2007. Guvernul chinez să primească invitaţia Papei la un reînnoit
dialog şi la o normalizare a raporturilor: este ceea ce subliniază părintele Giancarlo
Politi, expert sinolog al Pime – Institutul Pontifical Misiuni Externe. Redacţia centrală
l-a întrebat pe pr. Politi care aspect iese în prim plan din Scrisorea papei Benedict
către catolicii chinezi: Ins – "Aş spune, curajul Papei de a înfrunta şi a da un
nume la numeroasele probleme care au afectat în ultimii ani Biserica Catolică din
China. Când s-a aflat că Sfântul Scaun urma să trimită o scrisoare, şi eu – spune
pr. Politi, am crezut că ar fi fost bine ca Scrisoarea să fie semnată de alţii dar
nu de Papa în prima persoană. În schimb, a ţinut să o semneze el însuşi iar acest
lucru este cu siguranţă un gest de curaj, dar şi un act de smerenie. Papa nu s-a dat
înapoi din faţa îndatoririi sale de Păstor universal. Cred că pentru acest lucru,
merită din plin recunoştinţă". Benedict al XVI-lea foloseşte limbajul adevărului
şi al carităţii, chiar şi atunci când atinge subiecte delicate precum numirea episcopilor... Ins
– "Fără îndoială, numirea episcopilor este subiectul care interesează mai mult raporturile
Bisericii în China, ca şi în celelalte ţări ale lumii. Asemeni lui Benedict al XVI-lea,
nici predecesorii săi n-au trecut cu vederea necesitatea unui cadru precis pe această
temă. Din nefericire, în interiorul Bisericii din China, prin reprezentanţii oficiali
numiţi de guvern şi nu de episcopii ca atare, are loc o lectură greşită, văzând în
episcop doar un simplu administrator, un manager care coordonează activităţile Bisericii.
Acest mod de a vedea lucrurile este urmărit în mod intenţionat, pentru că cei care
folosesc acest limbaj, ştiu foarte bine că nu este adevărat. În această chestiune,
dezacordul şi conflictul, rămân şi pe mai departe. Este necesar şi din partea guvernului
chinez, în opinia mea, acelaşi curaj pe care l-a avut Papa". Sfântul Părinte a
formulat auspicii pentru o normalizare a raporturilor cu autorităţile civile. În unele
pasaje ale Scrisorii, se vede dorinţa de a asigura guvernul chinez în privinţa intenţiilor
reale ale Bisericii. Este un mod nou de a trata lucrurile? Ins – "N-aş spune acest
lucru pentru că şi Ioan Paul al II-lea a procedat la fel în multiple ocazii, cerând
Chinei, autorităţilor chineze, să nu le fie teamă de Biserică, pentru că Biserica
nu are nicio pretenţie şi nu urmăreşte niciun privilegiu. Este un mod normal de a
se raporta la această temă. Trebuie să ţinem cont, însă, că guvernul chinez, în cele
din urmă, nu este interesat de religie şi de Biserica catolică decât pentru răsfrângerile
pe care le pot avea la nivel de politică internaţională. Şi aici, eu văd două planuri
diverse: guvernul chinez, pe de o parte, care urmăreşte propriul interes, cum este
şi just, de altfel, dar, pe de alta, are în faţă un Papă care spune: noi vrem doar
respectul pentru ceea ce credem".