Flacără Benedictină a Păcii la Bucureşti aproape "incognito". Târziu ne dăm seama că gesturile simple sunt cele mai mari şi mai adevărate

(RV - 3 iulie 2007) O delegaţie din Norcia, patria Sfântului Benedict s-a deplasat în România pentru a construi punţi simbolice de pace sub semnul patronului Europei, Sfântul Benedict: sunt semne pe care noi românii, deşi poeţi, nu ştim poate să le preţuim îndeajuns, altfel nu se poate explica absenţa oricărei consemnări a acestui gest, chiar dacă mic în amploare dar mare şi profund în semnificaţie.

 
Mă refer la călătoria de pace a Flăcării Benedictine „Pro Europa Una - Pentru o Singură Europă”, care anul acesta a pornit de la Bucureşti, capitala României, avându-se în vedere că ţara noastră a intrat recent în Uniunea Europeană. Între membrii delegaţiei care s-au deplasat din Norcia, patria Sfântului Benedict la Bucureşti s-au aflat primarul oraşului Norcia, Nicola Alemanno, asesori comunali, arhiepiscopul de Spoleto-Norcia, mons. Riccardo Fontana, vicepriorul mănăstirii benedictine „Maria Sedes Sapientiae” din Norcia, părintele Geremy Nivakoff, tedoforii Marco Agabati şi Yuri Patrizi, aleşi de administraţie prin tragere la sorţi între toţi tinerii care în luna martie au luat parte la „Drumul Sfântului Benedict”, iniţiativă cuprinsă în programul Celebrărilor Benedictine 2007.

Primul moment al Flacării în România a fost pe 29 iunie la ora 11 la sediul Parlamentului Român, unde delegaţia a fost primită de secretarul general. La ora 17, la Institutul Italian de Cultură „Vitto Grasso” din Bucureşti s-a desfăşurat o importantă reuniune intitulată: ”Opera Sfântului Benedict în construirea Europei”. Momentul cel mai aşteptat dar şi mai greu de obţinut al călătoriei în România a fost întâlnirea delegaţiei cu Biserica Ortodoxă şi aprinderea „luminii Sfântului Benedict” de către PS Sebastian, vicar patriarhal sâmbătă la ora 16. Duminică, 1 iulie, delegaţia benedictină a luat parte la Sfânta Liturghie Euharistică prezidată în catedrala Sfântul Iosif de arhiepiscopul mitropolit de Bucureşti ÎPS Ioan Robu, împreună cu arhiepiscopul de Spoleto-Norcia, mons. Riccardo Fontana. Arhieipiscopul Fontana a vorbit credincioşilor despre proclamarea Sfântului Benedict ca Patron al Europei de către Papa Paul al VI la 24 octombrie 1964 şi despre iniţiativa „Flăcării Benedictine a Păcii” promovată de papa Ioan Paul al II-lea şi încurajată de actualul pontif Benedict al XVI-lea. Arhiepiscopul Fontana în cuvântul rostit în catedrala Sfântul Iosif s-a referit şi la numeroasa prezenţă de români imigraţi în Italia care, atât cât poate cunoaşte, dau pildă bună de credinţă creştină în familiile unde lucrează, ajungând să întreţină spiritul de rugăciune în bătrânii pe care îi îngrijesc sau să-l formeze în copiii pe care îi au în grijă.

Flacăra Benedictină şi delegaţia au lăsat România după întâlirea cu comunitatea italiană din Bucureşti şi primirea la sediul ambasadei italiene de către însuşi ambsadorul Daniele Mancini. Întoarcerea în Italia era fixată pentru marţi 3 iulie. La Roma Flacăra a sosit la ora 18.15 direct la Colosseum de unde a fost purtată la Palatul Valentini de doi tedofori. Miercuri, Flacăra şi Delegaţia care o însoţeşte se vor afla la Audienţa generală a Sfântului Părinte şi apoi Flacăra va fi depusă în biserica Sfinţii Benedict şi Scolastica din Roma unde va rămâne până la 8 iulie, înainte de a relua drumul cu destinaţia renumitelor locuri istorice maracte de prezenţa Sfântului Benedict, celebra mănăstire Montecassino, Alatri, mănăstirea de la Subiaco, Roiate, Arquata del Tronto şi în fine din nou la Norcia pentru celebrările finale în program, miercuri 11 iulie, în sărbătoarea Sfântului Benedict, anii 480-547.

Dându-l pe Benedict drept patron al Europei, Paul al VI-lea îl laudă astfel: „Făuritor al unităţii, maestrru al civilizaţiei, în primul rând crainic al lui Cristos şi întemeietor al vieţii călugăreşti în Occident, Benedict cu fiii săi, a adus Europei progresul creştin prin Cruce, prin carte şi plug”.

Aici serviciul audio: