Aşteptări şi speranţe ale Bisericii din Republica Dominicană în centrul audienţelor Papei cu episcopii ţării caraibiene în vizită "ad Limina "

RV - 3 iulie 2007) Marile aşteptări ale Bisericii în Republica Dominicană şi speranţele de progres ale locuitorilor săi. Ocazia prielnică de a vorbi despre aceasta este vizita „ad Limina” a episcopilor dominicani, care luni au început audienţele lor cu Papa.
„O comunitate vie, dinamică, cu intensă participare”, „iubită şi respectată de popor şi considerată instituţia cea mai credibilă a naţiunii”. Este fotografia Bisericii dominicane făcută de preşedintele Conferinţei episcopale, Ramon Benito De La Rosa y Carpio. Vorbind, în mai la Aparecida în Brazilia la a V-a Conferinţă generală a Episcopatului Latinoamerican şi din regiunea Caraibilor, prelatul aflat la conducerea episcopilor dominicani evidenţiase lumini şi umbre într-un moment istoric ce înregistrează, da, consolidarea democraţiei şi creşterea economică în unele sectoare dar care lasă totuşi nerezolvate grave neajunsuri sociale, agravate de procese de globalizare: pierdere de valori, dezagregare ffamilială, inegalităţi, coprupţie politică, migraţii interne şi ecterne, criminalitate, dependenţă de droguri şi trafic de stupefiante.
Circa 9 milioane, locuitorii de azi ai Republicii Dominicane, deja colonie spaniolă, independentă din 1844, după diferite schimbări ocupată de Statele Unite din 1916 până în 1924, apoi pe o perioadă de circa 30 de ani sub dictatura generalului Rafael Truillo, şi mai departe la începutul anilor ’60 supusă mai multo lovituri de Stat şi însângerată de un război civil, pentru a ajunge la actuala formă de guvern republican sancţionat de noua Constituţie din 1966 care vede azi în fruntea Statului şi a executivului pe Leonel Fernandez Reyna, ales în 2004.

În acestă ţară, care ocupă partea orientală a insulei caraibiene Hispaniola, împărţită cu Haiti la vest, şi unde acum cinci secole a fost înălţată prima cruce în noua Lume, catolicii reprezintă aproape 90% din populaţie, repartizaţi în 11 dieceze sub grija pastorală a 440 de preoţi în 191 de parohii. În faţa sfidărilor preocupante ale modernităţii prelaţii deplând prezenţa redusă a laicilor în domeniul culturii, politicii, economiei, educaţiei şi bioeticii. În special solicită noi parcursuri pentru evanghelizarea culturii şi noi propuneri de pastoraţie urbană, adresată păturilor sociale medii şi înalte, precum şi în direcţia tinerilor pentru a înţelege limbajul şi a le oferi răspunsuri întrebărilor pe care le ridică. De aceea, cu atât mai mult, prelaţii formulează auspicii pentru o reflecţie asupra formării preoţilor la slujirile pastorale încredinţate lor. În fine, dorinţa de a relansa opţiunea preferenţială pentru săraci.
Aici seriviciul audio: