Este necesară o cateheză integrală, pentru a fi martori credibili ai lui Isus Cristos: cateheza papei Benedict al XVI-lea la audienţa generală. Apelul Papei pentru ca cercetarea ştiinţifică să nu fie în dauna altor fiinţe umane.

RV 27 iun 2007. "Cateheza integrală a Sfântului Ciril din Ierusalim, model de introducere la credinţa creştină, care să ne facă martori credibili ai lui Isus Cristos" – este pe scurt cateheza papei Benedict al XVI-lea la audienţa generală de miercuri, cu numărul o sută a pontificatului său. Dar la saluturile în diferite limbi, Papa a subliniat şi poziţia Bisericii în privinţa cercetării ştiinţifice şi a exprimat dorinţa ca în perioada de vacanţă, persoanelor bolnave să nu le lipsească apropierea celor dragi. Ca şi săptămâna trecută, audienţa generală s-a desfăşurat în două momente, cu un salut în diferite limbi pelerinilor din bazilica Sfântul Petru iar, succesiv, a ţinut cateheza sa în aula Paul al VI-lea.

Primirea călduroasă a credincioşilor în bazilica San Pietro, a fost ocazia în care Benedict al XVI-lea a amintit apropierea solemnităţii Sfinţilor Apostoli Petru şi Paul: "exemplul lor – s-a exprimat episcopul Romei – şi ocrotirea lor constantă, să vă sprijine în efortul de a-l urma pe Cristos şi de a mărturisi în viaţa voastră o adeziune fidelă şi curajoasă la învăţăturile sale". Papa, a mers apoi în aula Paul al VI-lea, unde a prezentat cateheza centrată pe figura sfântului Ciril al Ierusalimului (cc.315-387), un alt Sfânt Părinte al Bisericii care şi-a dedicat viaţa educării poporului la credinţa în Evanghelie şi în Isus Cristos:

Ins – "Să-l rugăm pe Domnul ca să ne ajute să învăţăm un creştinism care să implice efectiv întreaga noastră existenţă şi să ne facă astfel martori credibili ai lui Isus Cristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat".

Sfântul Ciril al Ierusalimului, a amintit Benedict al XVI-lea, s-a văzut implicat fără să vrea în controversele aprinse care frământau Biserica din Răsărit în secolul IV. A suferit de trei ori exilul şi a fost suspectat de a fi primit numirea episcopală graţie concesiilor făcute ereziei ariane. Această acuzaţie a fost dezminţită de episcopii orientali în 382 cu o scrisoare trimisă Pontifului Roman. Pe de altă parte, Papa a relevat că pentru creştini există şi astăzi tentaţia de a nega divinitatea lui Cristos, cum susţinea arianismul secolului IV. De la acest Părinte al Bisericii ne-au rămas 24 de cateheze care, după cuvintele Papei, "sunt model şi astăzi pentru introducere la credinţa creştină". Primele 18 cateheze ale Sfântului Ciril al Ierusalimului, au fost pronunţate în bazilica Sfântului Mormânt:

Ins – "Este un moment foarte important, acesta, pentru că este o cateheză nu doar intelectuală ci un itinerar prin care se învaţă a trăi viaţa comunităţii creştine, însoţiţi fiind întotdeauna de această comunitate. În acest fel, (catehumenii) au înţeles că intră să facă parte dintr-o mare companie de drum. În ansamblul lor, omiliile lui Ciril constituie o cateheză sistematică şi realistă despre renaşterea creştinului prin Botez".
Omiliile lui sunt o cateheză integrală care atinge trupul, sufletul şi spiritul, o cateheză tridimensională: doctrinară, morală şi mistagogică. Tocmai aspectul mistagogic – adică, introducerea în Sfintele Taine – marca punctul cel mai elevat al instrucţiunii pe care Ciril o împărţea, de acum, nu catehumenilor dar celor nou-botezaţi sau neofiţilor, în octava Paştelui:

Ins – "Aceasta îi conduce să descopere, sub riturile baptismale ale Vigiliei Pascale, misterele cuprinse în ele dar încă nedezvăluite. Luminaţi de lumina unei credinţe mai profunde în virtutea Botezului, neofiţii erau în sfârşit în măsură să le înţeleagă mai bine, după ce au celebrat riturile".
Deosebit de actuale, a observat Benedict al XVI-lea, sunt catehezele Sfântului Ciril despre taina Botezului. "După cum cel care este în noapte, nu vede", la fel "cine este în zi, se bucură de lumină" – afirma Sfântul Ciril al Ierusalimului, care adăuga: "în timp ce mai înainte eraţi cufundaţi în noapte şi nu vedeaţi nimic, ieşind la suprafaţă, în schimb, v-aţi aflat în plină zi".
După cateheză, a fost momentul saluturilor în diverse limbi, întrerupte de mai multe ori de acclamaţiile mulţimii. Adresându-se participanţilor la un simpozion internaţional privind celulele stem, organizat de universitatea La Sapienza din Roma, Papa a subliniat că poziţia Bisericii, întărită de raţiune şi ştiinţă, este foarte clară:
Ins – "Cercetarea ştiinţifică trebuie încurajată şi promovată, pe bună dreptate, numai să nu fie niciodată în detrimentul altor fiinţe umane a căror demnitate este de neatins încă din primele stadii ale existenţei".
În fine, înainte de intonarea rugăciunii domneşti Tatăl Nostru, în limba latină, Benedict al XVI-lea şi-a îndreptat gândul spre perioada verii, pentru mulţi, timp de concediu şi odihnă. Papa şi-a exprimat speranţa ca celor bolnavi să nu le lipsească în aceste luni de vară apropierea persoanelor dragi. Apoi, i-a îndemnat pe tineri să facă în aşa fel încât această perioadă să fie o ocazie de experienţe sociale şi religioase folositoare, iar pe miri, să o transforme într-un timp de cimentare a uniunii lor.
Ascultaţi şi Binecuvântarea Apostolică invocată de Sfântul Părinte la încheierea audienţei generale, miercuri, în aula Paul al VI-lea, binecuvântare ce ajunge acum la toţi ascultătorii noştri care o primesc în spirit de credinţă.

Aici, serviciul audio cu binecuvântarea apostolică: