Biblioteca Apostolică Vaticană şi Arhiva Secretă Vaticană, patrimoniu unic de umanism
creştin şi generoasă arcă de refugiu a intelectualilor persecutaţi
RV 25 iun 2007. "Splendore veritatis gaudet Ecclesia", "Biserica se
bucură de splendoarea adevărului", spunea papa Leon al XIII primind reprezentanţii
institutelor istorice străine rezidenţi la Roma, în îndepărtatul 1902. În cuvântul
de omagiu adresat luni papei Benedict al XVI-lea de bibliotecarul şi arhivarul Sfintei
Romani Biserici, card. Jean Louis Tauran a afirmat că îndatorirea Bibliotecii Vaticane
şi a Arhivei Secrete Vaticane ar putea fi rezumată în tre verbe: "a păstra, a transmite,
a împărtăşi". Biblioteca Apostolică, ce va fi obiect al unor intervenţii de renovare
în următorii trei ani, primeşte anual peste 20.000 de cercetători. Aceştia, a afirmat
card. Tauran, au la dispoziţie autentice comori ale umanismului creştin. În cadrul
vizitei sale la Biblioteca Apostolică, lui Benedict al XVI-lea i-au fost prezentate
spre vizionare cele trei casete ale papirusului "Bodmer", care aşa cum s-a spus, conţine
cele mai vechi texte din Evanghelia după Luca şi după Ioan, nedescoperite pînă în
prezent, transcrise în Egipt, acum 1800 de ani; la fel, preţiosul "Codex Vaticanus"
sau "Codul B", manuscris produs acum 1700 de ani care conţine textul integral în greacă
al Bibliei; un desen orginal cu harta Statului Cetăţii Vaticane, un codex ilustrat
din secolele XIV-XV, cuprinzând opera sf. Augustin "Enarrationes in psalmos" – Comentarii
la cartea psalmilor, un codex autograf al Sfântului Toma de Aquino cu celebra Summa
contra Gentiles, o colecţie de scrisori originale ale lui Martin Luther şi, în fine,
o copie a Bibliei lui Gutenberg, prima carte tipărită a geniului uman. După Biblioteca
Apostolică, Benedict al XVI-lea a vizitat apoi Arhiva Secretă Vaticană, pe care un
om de cultură italian a definit-o recent "o insulă rară de comptenţă şi politeţe".
Aici, peste 1.400 de cercetători anual studiază semnele unei Biserici solidare cu
vicisitudinile umane. "Arhivele Bisericii, se exprima papa Paul al VI-lea, constituie
un semn al civilizaţiei noastre... Sunt ecouri şi vestigii ale trecerii Bisericii,
mai mult, a lui Isus, în lume". Străbâtând sălile Arhivei Secrete, Sfântul Părinte
s-a oprit luni asupra câtorva documente originale: Liber diurnus Romanorum Pontificum,
o carte din secolul VIII pentru uzul cancelariei pontificale, Concordatul de la
Worms între papa Calixt al II-lea şi împăratul Henric al V-lea, de la 23 septembrie
1122, Retractarea erorilor sale teologice efectuată de Maestru Eckhart la Köln
(Germania) la 13 februarie 1327, Actele Procesului lui Galileo Galilei (Roma,
1616-1633) cu semnătura originală şi, în fine, Diploma împăratului Filip al III-lea
al Spaniei, de la 27 februarie 1600, cu sigilul în aur de cea mai mare greutate între
cele păstrate de Arhivă, cântărind circa un kilogram. Toate acestea împreună,
sunt, desigur, o parte infimă din tezaurul Bibliotecii şi al Arhivei Secrete, care
numără circa 1.600.000 de stampe, 8.300 de incunabule şi 75.000 de manuscrise. Sfântul
Părinte a urcat apoi în Turnul Vânturilor, unde a vizitat Sala Meridianei, fostul
observator astronomic pontifical şi sediul studiilor pentru reforma calendarului gregorian.
A coborât apoi în Arhiva subterană pentru o scurtă trecere în revistă a buncărului
şi a unei Săli pentru pergamente. Un capitol cu totul aparte în istoria Bibliotecii
Vaticane a fost scris în anii dintre cele două războiae mondiale, când s-a arătat
o generoasă şi ospitalieră arcă de refugiu pentru intelectualii persecutaţi din motive
politice şi rasiale. Alcide De Gasperi – care avea să devină primul preşedinte al
Italiei şi unul din părinţii fondatori ai Comunităţii Europene - a fost angajat în
1929, imediat ce a ispăşit o pedeapsă cu închisoarea sub rigorile regimului fascist,
fiind numit ulterior secretar al Bibliotecii. Împreună cu De Gasperi au fost salvaţi
de Bibliotecă şi Umberto Cassuto, fost rabin şef al Florenţei, istoricul de drept
Stephan Kuttner, orientalişti de prestigiu precum Giorgio Levi della Vida – care a
refuzat să depună jurământul fascist şi a fost alungat de la catedra universitară
– dar şi profesori de seamă precum Herbert Bloch, Paul Oskar Kristeller, Gerhart B.
Ladner şi alţii. Pe bună dreptate, aşadar, "Arhiva Secretă Vaticană şi Biblioteca
Apostolică – după cum se exprima card. Tauran – sunt în serviciul salvgardării unui
prestigios patrimoniu cultural care a făcut cu adevărat mare istoria Papalităţii".