Sufletele prietenilor lui Dumnezeu se odihnesc în pacea inimii sale: Benedict al XVI-lea în omilia pentru funeraliile cardinalului Angelo Felici

(RV - 20 iunie 2007) Cu un rit solemn şi emoţionant, Papa a oficiat oficiat marţi seară la altarul catedrei din bazilica San Pietro funeraliile cardinalului Angelo Felici, decedat în urmă cu trei zile la Roma la vârsta de 87 de ani. În omilia sa, Papa a aminti viaţa cardinalului, timp îndelungat în serviciul Sfântului Scaun, mai întâi în calitate de diplomat, apoi ca prefect al Congregaţiei epntru Cauzele Sfinţilor şi în continuar ca preşedinte al Comisiei Pontificale „Ecclesia Dei”.
Ins - secvenţe muzicale „Requem aeternam”.

Cine mânâncă din trupul mei şi bea sângele meu are viaţa veşnică şi eu îl voi învia în ziua de apoi” (In 6, 54): este Evanghelia după Ioan care trasează liniile călăuzitoare ale omiliei lui Benedict al XVI-lea pentru cardinalul decedat Angelo Felici. Aducându-i ultimul salut „cu sentimente de afecţiune de de fervoroasă recunoştinţă# - a spus Papa - vrem să mărturisim intens conştiinţa Învieirii:

Ins - (...) conştiinţa că în Euharistie suntem făfcuţi în mod tainic părtaşi ai morţii şi învierii Domnului, crezând cu fermitate că Dumnezeu pregăteşte pentru servitorii săi buni şi credincioşi premiul vieţii care nu va avea sfârşit. Aceasta este credinţa care a călăuzit lunga şi rodnica existenţă preoţească a caredinalului Felici”.

Sfântul Părinte a reparcur apoi viaţa cardinalului defunct, devenit preot în 1942, neavând încă 23 de ani. Servitor fidel al Sediului Apoistolic şi colaborator apropiat al Succesorului lui Petru, cardinalul Felici a îndeplini multe sarcini, între care cea de pro-nunţiu apostolic în Olanda şi de reprezentant pontifical în Portugalia. Ultimi ani ai existenţei sale pămâneşti, l-au văzutîn schimb prefect al Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, până în 1995, şi apoi, până în 2000, preşedinte al Conisiiei Pontificale „Ecclesia Dei”.

Pentru a descrie activitatea sa, Benedict al XVI-lea a citat cuvintele pe care Iaon Paul al II-lea le-a scris prelatului cu ocazia celor 50 de ani de proţie şi 25 de ani de episcopat, punând în relief sensul conştiincios de îndeplinire a datoriei:
Ins - „Ministerul său episcopal - afirma Papa - a fost dedicat în întregime binelui credincioşilor, misiunii beneficie al Pontificlo Romani şi Sediului Apostolic. Vrem acum să aducem mulţumiri Domnului pentru recolta abundentă de roade apostolice pe care el, cu ajutorul harului divin, a putut să le culeagă în diferite domenii ale luminatei şi preţioasei sale activităţi pastorale şi diplomatice”.
„Sufletele celor drepţi sun în mâinile lui Dumnezeu” es scris în cartea Înţelepciunii iar Benedict al XVI-lea a amintit aceasta, invitând toţi credincioşii să aibă încredere în „Dumnezeul Vieţii”.
 
Ins - „Da, sufletele prietenilor lui Dumnezeu odihnesc în pacea inimii sale. Această certitudsine pe care trebuie să o alimentăm mereu, să ne fie avertimsent constant să rămânem vigilenţi în rugăciune şi să perseverăm cu smerenie şi fidelitate în munca în slujba Bisericii”.

Înainte de a încredinţa cardinalul Felicii Mariei, „Mamă gingaşă şi grijulie”, Păapa a amintit că, între cărţile şio scrierile cardinalului a fost găsită o mică imagine intitulată „Mater Salvatoris”, purtând pe verso, o invocaţie scrisă de însuşi cardinalul Felici:
Ins - „În Tine, o Doamne, am nădăjduit, în Preasfânta Ta Mamă; şi nu voi regreta în veci. De câte ori el a repetat cuvintele acestei rugăciuni scrise cu mâna sa în vederea ultimei plecări!”.

Cuvinte pe care le putem considera - a încheiat Papa - ca „testament spiritual pe care cardinalul Felice ni-l lasă: cuvinte care, mai bine decât oricare altă consideraţie, ne ajută astăzi să reflectăm şi să ne rugăm”:
Ins - secvenţe muzicale „Redemptor meus vivit”.
 
Aici, serviciul audio: