Întâlnire în Vatican între papa Benedict al XVI-lea şi arhiepiscopul ortodox Chrysostomos, primat al Ciprului, încheiată cu semnarea undei Declaraţii comune

(RV - 16 iunie 2007) „O operă enormă” ne aşteaptă, peste capacităţile omeneşti, pentru a ajunge la deplina comuniune atât de dorită de Cristos: cu cuvinte de bucurie şi gratitudine Benedict al XVI-lea l-a primit sâmbătă dimineaţă în Vatican pe arhiepiscopul ortodox de Noua Iustiniana şi al întregului Cipru, Chrysostomos al II-lea, sosit la Roma marţea trecută. Întâlnirea a fost pecetluită cu semnarea unei Declaraţii Comune, şi apoi s-a încheiat cu un moment de rugăciune în comun.

„Un dar al lui Dumnezeu al perseverenţei şi mângâierii”, vizita arhiepiscopului ortodoxx Chrysostomos al II-lea primit de Benedict al XVI-lea în Biblioteca apostolică, în calitate de Păstor al unei Bisericii din Orient, străveche şi ilustră.
Ins -„Experimentăm astăzi darul perseverenţei deoarece, în pofida prezenţei unor divizări seculare, de căi divergente, şi cu toată osteneala de tămădui răni dureroase, Domnul nu a încetat să conducă paşii noştri pe calea unităţii şi reconcilierii. Şi aceasta este pentru noi toţi motiv de mângâiere, fiindcă întâlnirea de azi se înscrie pe un drum de căutare din ce în ce mai intensă a acelei depline comuniune atât de dorită de Cristos: ut omnes unum sint - ca toţi să fie una”.

Din Cipru la Roma nu doar pentru „un schimb de politeţe ecumenică”, a subliniat Papa, ci deroarece mânaţi de necesitatea şi de urgenţa „de a continua, fără să ne descurajăm dialogul teologic dintre Biserica Catolică şi Biserica ortodoxă în ansamblul ei”. O „operă enormă”, „care trece dincolo de capacităţile omeneşti”, pentru care „e necesar a se încredinţa înainte de toate rugăciunii”, dar şi a pune în act „orice mijloc uman valid care să poată folosi în acest scop”. Deci, a recomandat Benedict al XVI-lea „un efort constant, însufleţit de o voinţă certă şi de o speranţă de neclintit în puterea Domnului”.

Reamintind originile Bisericii din Cipru, bogată în Sfinţi între care Epifaniu şi Barnaba, Sfântul Părinte a evidenţiat sfidări şi problematici comune cu cele din zilele noastre.
Ins - „La fel ca atunci, şi astăzi trebuie să veghem cu atenţie pentru a pune în gardă Poporul lui Dumnezeu de falşii profeţi, de erori şi de superficialitatea unor propuneri neconforme cu învăţătura divinului Maestru, unicul nostru Mântuitor”.

Preocupările Papei şi-au aflat ecou în discursul arhiepiscopului Chrysostomos al II-lea care a evidenţiat faptul că Europa, „leagăn al civilizaţiei occidentale” şi „sediu glorios al spiritului creştin”, trece printr-o perioadă de criză şi de dezorietnare, de ateism şi de îndoială, de secularizare şi de decadenţă”. „Societăţii şi omului din vremea noastră îi este sete şi caută”, a spus arhiepiscopul cipriot, invitând Bisericile Europei să răspundă unite, în caz contrar există riscul ca atâtea eforturi să dea faliment şi atâţia bărbaţi şi femei ai timpului nostru să fie condamnaţi la disperare existenţială.

Vizita la Benedict al XVI-lea are loc în ajunul celor 35 de ani de raporturi diplomatice dintre Sfântul Scaun şi Republica Cipru, a amintit arhiepiscopul ortodox, făcând apel la rugăciunea Papei pentru revenirea la pace şi unitate în insula Cipru, unde „drepturile umane sunt călcate în picioare” - a denunţat Chrysostomos al II-lea - şi unde „Biserica suferă dar şi rezistă cu demnitate”.

Apoi într-un climat de mare fraternitate a fost semnată Declaraţia comună de angajamente şi speranţe pentru „deplina unitate între toţi creştini”, răspunzând aşteptărilor timpului. În document sunt enumerate situaţiile dramatice urgente pentru pace în Orientul Mijlociu şi se face apel la toţi cei care în lume ridică mâna împotriva fraţilor lor, spre a depune armele. Se subliniază apărarea drepturilor omului pornind de la libertatea religioasă. Se cere apoi Europei să nu se limiteze la o simplă cooperare economică dar să se sprijine „pe solide baze culturale” şi „pe referinţe etice împărtăşite”, şi să se deschidă spre „dimensiunea religioasă”. Sunt apoi sfidările biotecii care ştirbesc demintatea omului şi a mediului care ameninţă Creaţia şi mai departe cea a sărăciei, foametei şi maladiilor în atât de multe ţări.

În fine, invocarea Stăpânului istoriei pentru ca „vestea de mântuire a Evangheliei să ajungă la noile generaţii şi să fie lumină pentru toţi oamenii”.

Întâlnirea dintre Sfântul Părinte şi arhiepiscopul ortodox Chrysostomos s-a încheiat în capela Redemptoris Mater din Palatul apostolic cu un moment de rugăciune în comun.
 
Aici servciul nostru audio: