Solidaritate, convergenţă şi căutare comună a unităţii Bisericii: arhiep. A. Bagnasco
a primit miercuri vizita Preafericirii Sale Chrisostomos al II-lea
(RV - 13 iunie 2007) „Biserica italiană asigură voinţa de a face
tot posibilul pentru ca să cultive dialogul şi raportul fratern, în scopul de a ajunge
la deplina comuniune şi, în momentul contingent, să lucreze împreună cu strategii
pastorale solidare pentru ca Evanghelia să fie predicată
la toată creatura”. A afirmat arhiepiscopul Angelo Bagnasco, preşedinte al
episcopilor italieni, primind miercuri dimineaţă, la sediul Conferinţei episcopale
italiene din Roma, arhiepiscopul ortodox al Ciprului, Chrysostomos al II-lea, în prima
întâlnire oficială a vizitei sale în Vatican care va culmina sâmbătă 16 iunie cu audienţa
la Benedict al XVI-lea.
„Aducem mulţumiri pentru credinţa şi frumoasa mărturie
creştină a popoarelor noastre”, a afirmat mons. Bagnasco în salutul său: „Împărtăşim
- a adăugat - visurile de pace ale poporului cipriot. Asemenea aspiraţii de pace şi
dezvoltare în armonie s-au intensificat odată cu intrarea Ciprului în Uniunea Europeană”.
„Strângerea unor raporturi de iubire între comunităţi - a spus în încheiere preşedintele
episcopatului italian - ne determină să fim din ce în ce mai uniţi pentru a combate
divizările, relele, violenţele şi injustiţiile care frământă viaţa ţărilor noastre.
Întreprinderea de acţiuni pastorale comune, a susţine împreună principiul de libertate
şi democraţie înseamnă a da mărturie corală unicei Evanghelii şi a răspunde celor
care ne cer cont despre speranţa care este în noi”.
În alocuţiunea sa, arhiepiscopul
ortodox al Ciprului nu a omis, înainte de toate, să exprime solidaritate preşedintelui
episcopilor italieni pentru ameninţările al căror obiect este de mai multă vreme în
Italia: „Suntem aici pentru a manifesta solidaritatea noastră fraternă faţă de Dumneavoastră,
apărător al demnităţii umane, al familiei creştine, al căsătoriei cum o vrea tradiţia
bimilenară a Sfintei Biserici - a spus Chrysostomos - suntem aici pentru a Vă încuraja
în înalta sarcină de preşedinte al Conferinţei episcopale italiene spunându-vă: „Înainte
cu Dumnezeu, frate! Nu eşti singur iar primăvara vine după iarnă, aşa cum curcubeul
după ploaie”. Reprezentantul ortodox a subliniat apoi că „sunt atât de multe lucrurile
care ne unesc şi foarte puţine cele care ne separă şi că, cu ajutorul Duhului Sfânt,
pot fi depăşite! În afară de aceasta, ne uneşte Casa noastră comună, Europa, un loc
ce devine prea adesea cauză de desnădejde, dar şi de speranţă spre o ţintă comună,
care este Împărăţia lui Dumnezeu! Un teritoriu, unde familia este în pericol de dispariţie
din pricina celor care nu mai respectă legea lui Dumnezeu, care este adevărata iubire!
Un pământ cu rădăcini creştine dar cu un creştinism ameninţat, persecutat, rănit”.
Chrysostomos a denunţat apoi despuierea patrimoniului artisitic şi religios în partea
de nord a Ciprului, ocupată actualmente de Turcia. „Patrimoniul nostru - a spus -
este în mod constant jefuit, maltratat, vândut în străinătate de cei care ocupă o
parte a insulei noastre! Cerem sprijinul vostru pentru justa noastră intenţie de a
restaura monumentele noastre ocupate, distruse sau lăsate în paragină, întrucât locurile
sacre ale Ciprului, catolice, maronite, armene, ebraice şi ortodoxe, aparţinând toate
patrimoniului cultural al umanităţii riscă să dispară pentru totdeauna”.
La
teminarea întâlnirii, încheiate cu un schimb de daruri, nu a lipsit timpul pentru
o declaraţie a secretarului general al Conferinţei episcopale Italiene, mons. Giuseppe
Betori, relativ la ultimele evoluţii ale cercetărilor care ar vedea, în spatele ameninţărilor
împotriva arhiepiscopului Bagnasco, figura Nadiei Desdemona Lioce, militantă dintr-o
grupare radicală de stânga. Solicitat de ziarişti, mons. Betori, a afirmat: „suntem
senini şi avem încredere în anchetatori, cu speranţa că vor face lumină în privinţa
acestui caz. Nu ne revine nouă să judecăm. Este o problemă generală a ţării. Pare
că o prezenţă încă vioaie a extremismului este o realitate din aceste zile în ţara
noastră şi că trebuie urmărită cu atenţie. Noi cerem doar să fim un interlocutor ascultat
şi considerat în realitatea vieţii noastre sociale. Suntem senini, creştinii sunt
senini pentru că au pe cineva sus, foarte sus la care fac referinţă”.