Familia, tinerii, Europa - Conferinţa de presă a mons. Angelo Bagnasco, preşedintele CEI

RV 26 mai 2007. Familia, valoarea căsătoriei, dificultăţile pe care le trăiesc tinerii de astăzi şi importanţa contribuţiei Bisericilor şi a religiilor la construcţia Uniunii Europene, au fost temele atinse de preşedintele Conferinţei Episcopale Italiene (CEI), arhiepiscopul Angelo Bagnasco, la întâlnirea – vineri – cu jurnaliştii organizată la încheierea celei de a 57-a Adunare Generală a episcopatului italian, desfăşurată în Aula Sinodului din Cetatea Vaticanului.
Arhiepiscopul de Genova, la prima sa Conferinţă de presă ca preşedinte al CEI, a voit să amintească mai întâi de toate pe tânărul fotograf al agenţiei Catholic Press Photo, Daniele Colarieti, 32 de ani, care a murit joi după ce s-a simţit dintr-o dată rău, în timp ce îşi desfăşura munca în apropiere de Aula Sinodului.
Răspunzând la întrebările jurnaliştilor, prelatul a anunţat că Nota Pastorală după Reuniunea naţională, la Verona, a Bisericii din Italia va fi publicată peste circa o lună şi că va sublinia în particular invitaţia de a fi mărturisitori de speranţă creştină şi de a pătrunde ca purtători ai acesteia în viaţa obişnuită a societăţii. În legătură cu intervenţia preşedintelui italian Giorgio Napolitano la Conferinţa naţională despre familie, în desfăşurare la Florenţa, mons. Bagnasco a spus că împărtăşeşte "marea pasiune pentru binele comun al Ţării" şi "dorinţa de a găsi convergenţe, colaborare şi elemente de unitate" în acest sens. Apoi, prelatul a subliniat valoarea fundamentală a familiei întemeiată pe căsătorie, evidenţiind ca prioritate necesitatea unei educaţii la căsătorie, afectivitate şi iubire. Şi tot în legătură cu familia, preşedintele CEI s-a oprit asupra dificultăţilor pe care astăzi le întâlnesc tinerii când vor să se căsătorească. Pentru mons. Bagnasco, este necesar un angajament mai mare pentru a îndepărta cât mai mult cu putinţă aceste dificultăţi legate de precarietatea locului de muncă, ce nu permite tinerilor să plănuiască o familie, şi de dificultatea de a găsi o locuinţă. Arhiepiscopul de Genova a subliniat apoi necesitatea "respectului adevăratelor drepturi individuale", care merită să găsească un răspuns, adevărate drepturi individuale care sunt acelea ce decurg dintr-o "concepţie corectă a persoanei umane". "Umanismul nostru – a amintit – are în inima sa o viziune antropologică importantă".
Referitor la Biserică şi politică, ierarhul a precizat: "Pe noi ne interesează să rechemăm importanţa şi claritatea principiilor pentru a lumina conştiinţele. Ca Biserică ne adresăm nu numai politicienilor ci tuturor oamenilor. Toţi trebuie să fim coerenţi cu atari principii care pot deriva din credinţa creştină sau care pot fi individuate de raţiune, de bunul simţ, pe care credinţa le luminează dar nu le înlocuieşte nici nu le anulează". Apoi, a adăugat: "Nu orice cuvânt sau afirmaţie a Bisericii este întotdeauna şi pretutindeni o mărturisire de credinţă. Nu tot ceea ce spune Biserica este mărturisire de credinţă, nu toate au valoare confesională". Referitor apoi la contribuţia primită de Biserică de la credincioşi prin declaraţia de venituri – opt la mie – mons. Bagnasco a spus că faţă de 2006 au fost viraţi în acest an 61 de milioane 336 de mii de euro mai mult, un alt semn că bunul simţ al oamenilor ştie să discearnă binele şi adevărul dincolo de conflictele şi polemicile, care în mare parte se realizează la nivel mediatic.
Privitor, apoi, la testamentul biologic, a subliniat cu tărie valoarea vieţii umane pe care – a afirmat – Biserica va continua să o promoveze în faţa celor care neagă centralitatea ei. Referindu-se la Europa, mons. Bagnasco a afirmat că, pe drumul pe care îl străbate în aceste timpuri Uniunea, este importantă contribuţia Bisericii catolice, a celorlalte Biserici creştine şi a altor religii. Umanismum care în continent are rădăcini iudeo-creştine, ar trebui asumat fără excluderi: "Europa are un suflet cultural şi spiritual. Economia, singură, nu este deajuns". Se verifică, însă şi tendinţa nihilistă ce trebuie înfruntată, tendinţă care, după cum se pare, susţine că orice alegere este echivalentă cu alta. Înfine, despre posibila intrare a Turciei, a observat: "Europa ştie bine care sunt rădăcinile acestui continent şi intrarea înseamnă aducerea unei contribuţii la construcţia unui subiect, Europa, semnificativ pentru lumea întreagă".

Aici, serviciul audio: