2007-05-14 19:14:21

Continentul speranţei să se transforme în Continentul iubirii: discursul papei Benedict la deschiderea lucrărilor celei de V-a Conferinţe generale a episcopatului Latinoamerican şi caraibian, la Aparecida. Luni, Papa a revenit la Roma, după o călătorie apostolică "de neuitat".


RV 14 mai 2007. Benedict al XVI-lea a revenit luni la Roma din Brazilia. Aeronava papală, un Boeing 777 al companiei Alitalia, a aterizat pe aeroportul roman Ciampino la 12.25. Pontiful s-a transferat apoi la reşedinţa din Castel Gandolfo, unde va petrece câteva zile înainte de revenirea în Vatican, vinerea viitoare. Miercuri, aşadar, nu va avea loc obişnuita audienţă generală.
"De neuitat": astfel a definit Benedict al XVI-lea prima sa călătorie apostolică în Brazilia, duminică seară, la ceremonia de rămas bun pe aeroportul din Sao Paulo. Şi într-adevăr de neuitat au fost atâtea întâlniri şi celebrări la Sao Paulo şi Aparecida, momente însoţite întotdeauna de afecţiunea credincioşilor, cu un entuziasm spontan care a lăsat o adâncă impresie în Sfântul Părinte. Iar duminică, ultima zi a călătoriei apostolice începută pe 9 mai, Benedict al XVI-lea a dat o viziune continentală vizitei, prin intervenţia sa la deschiderea Conferinţei generale a episcopatului latinoamerican.
Despre ultima zi a celei de a şasea călătorii apostolice, corespondenţa trimisului nostru, Alessandro Gisotti:

Ins – "Fiţi siguri că vă port pe toţi în inima mea": cu aceste cuvinte de afecţiune, Papa a salutat poporul Braziliei şi al Americii Latine. Benedict al XVI-lea a mulţumit Domnului pentru că i-a dăruit să trăiască momente "intense şi de neuitate". Apoi a adăugat: "În memoria mea vor rămâne întipărite pentru totdeauna manifestările de entuziasm şi de pietate profundă ale acestui popor".

Ins – Înainte de plecarea spre Roma, evenimentul cel mai aşteptat al călătoriei, deschiderea celei de a V-a Conferinţe generale a episcopatului latinoamerican şi caraibian, în Sanctuarul de la Aparecida, în cadrul rugăciunii vesperelor. America Latină, "Continentul Speranţei", să fie şi "Continentul Iubirii" – a fost îndemnul viu al papei Benedict, care în discursul său de deschidere a lucrărilor Conferinţei generale a indicat provocările majore pe care Biserica de pe acest continent va trebuie să le înfrunte în următorii ani.

Ins 1 – "Numai din Euharistie, va încolţi civilizaţia iubirii care va transforma America Latină, astfel încât, fiind Continentul Speranţei, să fie şi Continentul Iubirii". Discursul pasionat, la 360 de grade al Pontifului, a analizat în primul rând situaţia credinţei catolice în America Latină:

Ins 2 – "Credinţa în Dumnezeu a însufleţit viaţa şi cultura acestor Ţări, în ultimele cinci secole. Aceeaşi credinţă, a avertizat, trebuie să înfrunte astăzi provocări serioase, din moment ce sunt în joc "dezvoltarea armonică a societăţii şi a identităţii catolice a popoarelor sale". Pentru aceasta, credincioşii catolici trebuie să fie din ce în ce mai conştienţi de responsabilitatea lor de a fi "discipoli şi misionari ai lui Isus Cristos". Papa a afirmat că "vestirea lui Isus Cristos şi a Evangheliei sale" nu a comportat "o alienare a culturilor precolumbiene, nici nu a reprezentat impunerea unei culturi străine". În fond, a continuat, "numai adevărul uneşte şi dovada lui este iubirea". Din acest motiv, fiind Cristos iubirea care merge "pînă la sfârşit", "nu este străin niciunei culturi şi niciunei persoane". Prin urmare, utopia de a reveni să se dea viaţă religiilor precolumbiene, separându-le de Cristos şi de Biserica universală, nu ar fi un adevărat progres ci un regres". Papa a lăudat bogata şi adânca religiozitate populară a popoarelor latinoamericane, un factor care trebuie ocrotit şi, dacă s-ar ivi necesitatea, purificat.
Papa şi-a îndreptat apoi gândul său la drumul trasat de la prima Conferinţă Generală, desfăşurată la Rio de Janeiro, la cea de la Aparecida:

Ins 3 – "Păstorii vor să dea acum un nou impuls evanghelizării, pentru ca aceste popoare să continue să crească şi să se maturizeze în credinţă", pentru a fi mărturistori ai lui Isus prin propria viaţă. Papa a vorbit astfel despre globalizare, care alături de unele avantaje, a observat, comportă riscul unor mari monopoluri şi acela de a transforma câştigul în valoare supremă. Globalizarea, a afirmat, trebuie să fie condusă de etică, punându-se în serviciul persoanei umane. Pontiful a recunoscut că în America Latină democraţia a înregistrat progrese importante, dar rămâne vie preocuparea în faţa "formele de guvernare autoritară sau supusă unor ideologii care se credeau a fi depăşite şi care nu corespund viziunii creştine despre om şi societate". Pe de altă parte, Papa a avertizat că "economia liberală" trebuie să ţină cont de echitate, pentru că sunt în creştere sectoarele sociale asuprite de sărăcie. Se percepe astfel o anumită "slăbire a vieţii creştine", datorată secularismului şi prozelitismului sectelor şi noilor expresii pseudo-religioase. În faţa acestor noi alegeri dificile, Pontiful i-a îndemnat pe toţi să se angajeze în revitalizarea credinţei în Cristos, prin intermediul unor "noi programe pastorale creative". Benedict al XVI-lea a înfruntat astfel tema centrală a Conferinţei generale a episcopatului latinoamerican:

Ins 4 – "A fi discipoli şi misionari ai lui Isus Cristos, presupune o adâncă înrădăcinare în El". Prioritatea credinţei în Cristos, a explicat, nu poate însemna însă o abandonare a marilor probleme economice, sociale şi politice ale Americii Latine, o fugă din realitate spre o lume spirituală. Dar ce este, în definitiv, această realitate? – s-a întrebat Sf. Părinte. Se identifică aceasta numai cu bunurile materiale? Aceasta, a afirmat, este marea greşeală a tendinţelor dominante în ultimul secol, o eroare distrugătoare, cum dovedesc rezultatele atât ale sistemelor marxiste cât şi ale celor capitaliste". Numai cine îl recunoaşte pe Dumnezeu, a adăugat, poate "răspunde în mod adecvat şi cu adevărat uman". Dacă nu îl cunoaştem pe Dumnezeu în Cristos, nu există o cale, şi neavând o cale, nu există nici viaţă, nici adevăr. Pentru a-l cunoaşte şi a-l urma efectiv pe Cristos, este indispensabilă cunoaşterea profundă a Cuvântului lui Dumnezeu. De aici, îndemnul adresat păstorilor de a se strădui să îl facă cunoscut, intensificând cateheza şi formarea în credinţă. "Când ucenicul este îndrăgostit de Cristos, a fost reflecţia sa, nu poate înceta să vestească lumii mesajul său de mântuire".

Ins 5 – "Popoarele latinoamericane şi caraibiene, au dreptul la o viaţă plină, libere de ameninţările foametei şi de orice formă de violenţă". Este necesar, de aceea, o dezvoltare autentică, integrală, care să suprime gravele inegalităţi sociale. Dar cum poate răspunde Biserica la provocarea sărăciei? – a fost întrebarea Papei. "Capitalismul şi marxismul, a relevat, au promis să găsească drumul pentru crearea unor structuri juste". O promisiune ideologică ce s-a dovedit falsă. "Acolo unde sistemul marxist a ajuns la putere, nu a lăsat în urmă numai o tristă moştenire de distrugeri economice şi ecologice, dar şi o dureroasă distrugere a sufletelor". Acelaşi lucru se vede şi în Occident, a continuat Sf. Părinte, unde creşte constant distanţa dintre săraci şi bogaţi şi se produce o îngrijorătoare degradare a demnităţii persoanei. Sunt necesare, în acest sens, valori fundamentale, dar dacă Dumnezeu este absent, aceste valori nu îşi arată toată forţa lor autentică. Pe de altă parte, a subliniat că "activitatea politică nu este competenţa imediată a Bisericii": respectarea unei "laicităţi sănătoase" este parte esenţială din tradiţia creştină autentică:

Ins 6 – "Dacă Biserica ar începe să devină direct un agent politic, nu ar face mai mult pentru cei săraci şi pentru dreptate, dar ar face mai puţin, pentru că ar pierde independenţa şi autoritatea ei morală, identificându-se cu o unică posibilitate politică şi cu poziţii parţiale opinabile". Biserica, a adăugat, "este avocata dreptăţii şi a săracilor" tocmai pentru faptul că "nu se identifică cu politicii nici cu interese de partid". Numai fiind independentă, ea poate "orienta conştiinţele şi oferi o opţiune de viaţă ce depăşeşte sfera politică". În acest domeniu, papa a subliniat vocaţia fundamentală a Bisericii de a forma conştiinţele şi de a educa la virtuţile individuale şi publice. La rândul lor, laicii catolici trebuie să fie conştienţi de responsabilitatea lor în viaţa publică; trebuie să fie prezenţi în formarea consensurilor necesare şi în opoziţia faţă de injustiţii. Papa Benedict a enumerat apoi alte domenii prioritare pentru reînnoirea Bisericii latinoamericane, începând cu familia:

Ins 7 – "Familia, patrimoniu al umanităţii, constituie una din comorile cele mai importante ale Ţărilor latinoamericane. Cu atât mai mult astăzi, într-un timp în care ea suferă din cauza unor "situaţii potrivnice, provocate de relativismul etic, de sărăcie şi de legislaţiile civile contrare căsătoriei, care favorizează anticoncepţionalele şi avortul. Papa a criticat "mentalitatea maschilistă", încă prezentă în unele familii din America Latină şi a subliniat rolul fundamental al femeiii pentru viitorul societăţii (...).
Apoi, şi-a îndreptat atenţia spre tineri:

Ins 8 – "Tinerii trebuie să înfrunte viaţa ca o continuă descoperire, fără a se lăsa înşelaţi de mode, ci de reflecţia profundă despre sensul vieţii şi misterul lui Dumnezeu. Tinerii sunt chemaţi să se opună mirajului facil al fericirii imediate, precum şi drogurilor, acolului şi oricărei forme de violenţă.
Cuvântul Sfântului Părinte la a V-a Conferinţă Generală a episcopatului latinoamerican s-a încheiat cu adâncă invocaţie la Domnul, semn al iubirii sale pentru Biserica şi poporul Americii Latine:

Ins 9 – "Rămâi, Doamne, cu cei care, în societăţile noastre, sunt mai vulnerabili! Rămâi cu cei săraci şi smeriţi, cu indigenii şi afroamericanii, care nu întotdeauna au avut spaţiu şi sprijin pentru a-şi exprima bogăţia culturii lor şi înţelepciunea identităţii lor. Rămâi, Doamne, cu tinerii şi copiii, care sunt speranţa şi bogăţia continentului nostru"!

La rândul său, cardinalul Francisco Errazuriz Ossa, preşedintele CELAM, a asigurat angajarea de a da un nou elan misionar Bisericii continentului în care trăiesc aproape jumătate din catolicii întregii lumi. Sfântul Părinte a dăruit prelatului un triptic de artă peruviană, reprezentând în centru Înălţarea Domnului, iar pe cele două laturi, pe Isus înconjurat de apostoli, respectiv, pe Sfântul Juan Diego din Guadalupe.

Aici, serviciul audio: RealAudioMP3







All the contents on this site are copyrighted ©.