Trăsăturile unui nou umanism şi ale unei noi culturi în Europa: Declaraţia finală a manifestării ecumenice "Împreună pentru Europa", încheiată sâmbătă la Stuttgart (Germania)

RV 13 mai 2007. Un "da" spus unui continent solidar, în Mesajul ecumenic care a încheiat la Stuttgart (Germania), manifestarea "Împreună pentru Europa".
"Carismele, daruri gratuite ale lui Dumnezeu, ne conduc pe calea fraternităţii şi a comuniunii ca profundă vocaţie europeană" – este un pasaj din Mesajul final al celei de a doua manifestări internaţionale ecumenice "Împreună pentru Europa, desfăşurată sâmbătă la Stuttgart cu participarea a opt mii de aderenţi din peste 250 de Mişcări şi Comunităţi ale diverselor Biserici, din Estul şi din Vestul continentului european.
"Conştiinţa că diversităţile noastre reprezintă o bogăţie şi nu un motiv de teamă sau de separaţie – se citeşte în Mesaj – poate deveni un semn de speranţă oriunde este pusă în pericol convieţuirea umană". Programul manifestării a primit mesaje de încurajare din partea responsabililor de Biserici, State, guverne, a instituţiilor europene, precum şi în intervenţiile episcopilor diverselor Biserici.

Din Stuttgart, trimisul special Carla Cotignoli:

"Mişcările voastre dau un chip unităţii Europei": sunt cuvintele cancelarului german Angela Merkel, în mesajul adresat manifestării. Chipul Europei care a reieşit la Stuttgart, are într-adevăr, trăsăturile unui nou umanism şi ale unei noi culturi: cultura comuniunii. Acest lucru este exprimat cu evidenţă în Declaraţia finală, citită de tineri. Mişcări şi Comunităţi, catolice şi evanghelice, ortodoxe şi anglicane, împreună spun "da" apărării vieţii în toate fazele ei, "da" creaţiei cu apărarea mediului, "da" unei economii solidare, solidarităţii cu cei săraci şi marginalizaţi precum şi dezvoltării Ţărilor dezavantajate, în particulare a celor din Africa, "da" păcii, cu medierea conflictelor, "da" oraşelor care să fie locuri de solidaritate şi primire, deschise diversităţii culturale.
Cele de mai sus nu sunt doar puncte programatice dar indiciul unei noi dezvoltări a ceea ce s-a trăit deja în diferite Ţări europene, cum a dovedit, în după amiaza de sâmbătă, seria de istorii personale şi de iniţiative chiar din acest domeniu. Răspunsuri concrete au venit şi la nivel de laborator – şi aici cităm doar câteva exemple – cu privire la criza familiei care se renaşte, primind de la Dumnezeu izvorul iubirii, dar şi la discrepanţa dintre bogaţi şi săraci, recuperând şi sărăcia, nu mai puţin gravă, a relaţiilor autentice, a angajării de a reduce datoria Europei faţă de Africa prin acţiuni comune de dezvoltare economică şi de îngrijire a bolnavilor de Sida.
În Declaraţia finală, era şi un "da" spus colaborării cu instituţiile, forţele sociale şi politice. Această perspectivă s-a deschis concret în dialogul cu preşedintele Consiliului de miniştri italian, Romano Prodi, şi cu Jacques Barrot, vice-preşedinte al Comisiei Europene. Profundă, sintonizarea cu proiectul Europei prezentat de aceştia. Într-un pasaj referitor la familie, Prodi a vorbit despre necesitatea unor politici curajoase, care să unească şi nu să dezbine, fără de care ţesutul profund al Europei riscă să se destrame, în timp ce Barrot a subliniat perspectiva unui obiectiv al unităţii europene ca o etapă şi un model pentru alte continente şi pentru formele de guvernare ale comunităţii mondiale din viitor.
În această dimineaţă (duminică – n.r.), întâlnirea grupului de promotori ai manifestării "Împreună pentru Europa". Se prefigurează deja o nouă etapă, cu timpi şi locuri ce urmează a fi precizaţi.