90 de ani de la prima apariţie a Sfintei Fecioare Maria la Fatima în Portugalia: interviu cu legatul pontifical cardinalul Angelo Sodano

(RV - 12 mai 2007) Fatima este în sărbătoare. Duminică 13 mai, unul din cele mai mari centre de spiritualitate mariană, extinsă la nivel mondial, celebrează 90 de ani de la apariţiile Sfintei Fecioare Maria la cei trei păstoraşi: Lucia, Iacinta şi Francisc. O mare mulţime de credincioşi sunt aşteptaţi la sanctuarul din orăşelul portughez, în care Legatul Pontifical, cardinalul Angelo Sodano, decan al Sacrului Colegiu al Cardinalilor conduce celebrările comemorative. La aceeaşi dată din 2000, pe atunci secretarul de stat, Angelo Sodano, l-a însoţit la Fatima pe Ioan Paul al II-lea care i-a proclamat Fericiţi pe Iacinta şi Francisc Marto, dezvăluind la sfârşitul Liturghiei, în numele Sfântului Părinte, semnificaţia „părţii a treia” a „Secretului de la Fatima”.
Dar care este şi rămâne, după 90 de ani mesajul apariţiilor? Răspunde cardinalul Sodano:
Ins - „Este mesajul din totdeauna, adică mesajul Evagheliei. Isus, la începutul vieţii sale publice a spus - cum citim în Evanghelia după Sfântul Marcu -’Convertiţi-vă şi credeţi în Evanghelie’, şi acesta este apelul Mamei lui Cristos, încredinţat celor trei renumiţi păstoraşi Lucia, Francisc şi Iacinta în acele apariţii de acum 90 de ani. Iar prima a avut loc, tocmai în data de 13 mai 1917. Au urmat, cum ştim altele cinci, până la 13 octombrie din acelaşi an, anul tragic în timpul căruia izbucnea în Europa primul război mondial. Prin urmare, primul mesaj al Mariei a fost o invitaţie la rugăciune şi la pocăinţă pentru salvarea pământească şi veşnică a fiilor săi”.
 
În 2000, aşi citit semnificaţia celei de-a treia părţi a „Secretului de la Fatima”: ce va impresionat mai mult?
Ins - „În acea ocazie, ce-l mai mult m-a impresionat - mai mult decât mesajul în sine - marea reacţie pe care a suscitat-o în Biserică, reacţia unei mari afecţiuni faţă de Papa. Era un val de veneraţie ce se putea vedea pe chipul pelerinilor din faţa Sanctuarului din Fatima, înaintea cărora vorbeam. Într-adevăr a fost demonstraţia unei mari iubiri pentru Papa: se vedea în el figura tatălui, dispus să-şi dea viaţa pentru fiii săi. Catolicii din lumea întreagă au văzut în vicarul lui Cristos pe acela care se asemăna cu suferinţele Domnului său. Desigur, în acel an Papa celebra 80 de ani ai săi şi prin urmare şi mulţimea era animată de această veneraţie faţă de Tatăl comun. În discursul meu, am amintit cum viziunea de la Fatima se referă mai ales la lupta sistemeleor atee împotriva Bisericii şi a creştinilor, şi deci viziunea avută de Lucia era viziunea unei Căi Sacre de suferinţe ale atâtor martori ai credinţei care erau călăuziţi de papi secolului 20, şi prin urmare potrivit interpretării Luciei, episcopul îmbrăcat în alb era papa Ioan Paul al II-lea. El era Papa care cădea la pământ ca mort. Sora Luciaa spunea: „como morto”, în frumoasa limbă portugheză, „como morto”, sub împuşcăturile unei arme de foc. Şi aceasta, evident, a suscitat în cei prezenţi un mare val de iubire faţă de Papa, văzut ca fiul predilect al Mariei”.
 
Aţi fost timp de mulţi ani cel mai strâns colaborator al lui Ioan Paul al II-lea: care era raportul dintre Papa şi Fatima? Cardinalul Sodano:
Ins - „Raportul regretatului papă Ioan Paul al II-lea cu Sfânta fecioară de la Fatima a fost foarte intens. S-a dus acolo deja în 1982, un an după atentat, pentru a mulţumi Sfintei Fecioare pentru că a fost salvat de pericol. Acol, apoi, Papa a revenit de două ori, în 1991 şi mai ales în 2000, anul Marelui Jubileu. Papa, în 2000, mai ales, mă emoţiona văzând această duioşie a sa faţă de Maica Domnului, dorinţa de a pune în mâinile ei Mariei soarta Bisericii şi a omenirii, în zorii celui de-al Treilea Mileniu creştin. Să nu uităm apoi atunci Ioan Paul al II-lea a încredinţat episcopului de Liera-Fatima acel glonţ care se oprise în jeep după atentat, cerându-i să-l fixeze în coroana care era pe capul statuii Mariei: era un gest de gratitudine profundă a fiului faţă de Mamă!”
 
Puteţi anticipa gândul pe care îl veţi propune mulţimii de credincioşi pe care îi va întâlni duminică la Fatima?
Ins - „Pelerinilor de la Fatima le voi purta, evident, ca Legat, binecuvântarea Sântului Părinte Benedict al XVI-lea, care a dorit să fie prezent aici prin intermediul meu. În această zi, cum ştim, Papa se află în Brazilia, într-un alt mare sanctuar marian, cel al Domanei Noastre Neprihănite „Aparecida”, şi de aceea, un mare arc de rugăciuni se va ridica între cele două ţărmuri ale Atlnaticului pentru a cânta gloriile Mariei. Şi aceasta este este şi misiunea maternă a mariei în Biserică, adică misiunea de a chema toţi fiii săi să se strângă în jurul lui Cristos, unicul nostru Mântuitor. Totodată este o invitaţie a Mariei de a urma păstorii pe care Domnul în Providenţa sa i-a dat Sfintei sale Biserici. Voi invita, în mod special, la rugăciune pentru Europa, ca să nu uite de rădăcinile ei creştine. Papa a folosit uneori acea frază: „Se pare că această Europă vrea să-şi ia rămas bun de la istorie printr-o apostazile lentă de la credinţa sa”. Apoi, ne vom ruga mult - întucât pelerinii sunt în majoritate europeni, mai ales din învecinata Spanie, din Franţa, din Germania, din Polonia precum şi din Italia - şi deci va fi un moment de rugăciune pentru Bătrânul nostru Continent şi în acelaşi timp va fi ţi un moment de credinţă comună în Providenţa divină, ca să continue să conducă destinele acestui continent. De aceea, apelul de la Fatima, rugăciunea de la Fatima, va fi o rugăciune pentru toată Europa.