2007-04-22 20:19:05

Sfântul Augustin, propus de papa Benedict al XVI-lea, ca model de convertire valabil şi pentru timpurile noastre. Papa încredinţează ideal cartea sa "Isus din Nazaret" generaţiilor viitoare. Seara, întoarcerea de la Pavia la Roma


(RV - 22 aprilie 2007) O călătorie sub semnul Sfântului Augustin, episcop şi învăţător al Bisericii: se caracterizează astfel, vizita pastorală a lui Benedict al XVI-lea în regiunea italiană Lombardia în zilele de sâmbătă 21 aprilie la Vigevano şi duminică 22 aprilie la Pavia. Aici, dimineaţa, Papa a dedicat tocmai iubitului episcop de Hipona (vechiul Hippo Regius) omilia rostită la Sfânta Liturghie prezidată în Grădinile Colegiului Borromeo (Orti Borromaici).
Ins: - secvenţe muzicale della Sfânta Liturghie.
La celebrarea euharistică au luat parte cel puţin 20 de mii de credincioşi cărora Papa l-a indicat pe Sfântul Augustin ca model de convertire valabil şi astăzi. Benedict al XVI-lea începuse dimineaţa cu o vizită la spitalul San Matteo din oraşul de pe râul Ticino, unde a reafirmat că medicina şi progresul ştiinţific trebuie să fie întodeauna în slujba vieţii. Dar să ascultăm serviciul trimisei noastre, Adriana Masotti:
Ins: - Dimineaţa Papei a început cu vizitarea la ora 9 a spitalului Sfântul Matei, cunoscut centru de îngrijiri medicale. cu circa 70 de mii de internări pe an, şi de cercetare, în special în domeniul transplantului şi al maladiilor rare. Papa s-a dus să le exprime tuturor solidaritate şi să îmbrăţişeze spiritual bolnavi, rude, personal medical şi sanitar. Ca reprezentanţi ai acestei lumi au adresat salutul lor lui Benedict al XVI-lea directorul spitalului şi o pacientă. Apoi, cuvintele Papei. „Spitalul - a spus - este un loc pe care am putea să-l numim, oarecum, ’sacru’, unde se experiemntează fragilitatea naturii umane, dar şi enormele posibilităţi şi resurse ale geniului uman şi ale tehnicii în serviciul vieţii. Viaţa omului!” Un mare dar care rămâne mereu un mister:
Ins: - „Auspiciile mele vii sunt ca, progresul ştiinţific şi tehnologic necesar să fie însoţit în mod constant de conştiinţa de a promova, împreună cu binele bolnavului, şi acele valori fundamentale, precum respectul şi apărarea vieţii în orice fază a ei, de care depinde calitatea autentic umană a unei convieţuiri”.
Biserica urmând mereu exemplul Domnului - a continuat Papa - manifestă o predilecţie specială faţă de cei care suferă, fiind conştientă de faptul că este chemată să le arate acestora şi celor care îi îngrijesc, iubirea şi solicitudinea lui Cristos. Dar Benedict al XVI-lea nu a trecut sub tăcere realitatea dură a bolii:
Ins: - „Desigur, suferinţa repugnă sufletului uman; rămâne însă mereu adevărat că, atunci când ea este primită cu iubire şi pasiune şi este iluminată de credinţă, devine o ocazie preţioasă ce uneşte în mod misterios cu Cristos Răscumpărătorul, Omul durerilor, care pe Cruce a luat asupra sa durerea şi moartea omului”.

Papa a adresat celor suferinzi o invitaţie: „Dragi bolnavi, încredinţaţi Domnului necazurile şi chinurile pe care trebuie să le înfruntaţi şi în planul său vor deveni mijloace de purificare şi de răscumpărare pentru lumea întreagă”. La terminarea întâlnirii, circa 30 de persoane, reprezentând medici şi bolnavi, au putut să-l salute personal pe Papa într-un climat de mare satifsfacţie. Benedict al XVI-lea s-a trasferat apoi cu automobilul papal spre amplul spaţiu al Grădinilor Borromeo pentru Sfânta Liturghie duminicală unde îl aşteptau peste 20 de mii de credincioşi între care şi grupuri venite din diecezele limitrofe.
Ins: - secvenţe muzicale de la Liturghie.
La începutul celebrării, salutul episcopului, mons. Giovanni Giudici, care a prezentat Papei realitatea plină de viaţă a diecezei sale care, având un trecut bogat în figuri creştine exemplare, trăieşte un prezent marcat încă de generozitate, de angajare faţă de cine suferă, mai ales prin intermediul voluntarilor, o comunitate eclezială decisă să-l mărturisească pe Cristos omului de azi.

Omilia lui Benedict al XVI-lea a fost axată în întregime pe tema convertirii pornind de la prima lectură biblică citită la Liturghie care vorbeşte despre predica Apostolilor după Paşte. O predică dur contrastată, trăită de membrii Sinedriului ca un act de acuză. Dar Petru insistă: „Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni. Dumnezeul părinţilor noştri l-a înviat pe Isus pe care voi l-aţi ucis, atârnându-l pe lemn. Pe acesta Dumnezeu cu dreapta sa, l-a înălţat Stăpânitor şi Mântuitor” pentru toţi, deci şi pentru Israel El este acela care dă iertarea păcatelor.

Dar în ce consistă drumul de convertire? Multe sunt exemplele în istoria Bisericii, apostolul Petru însuşi, Paul, dar oraşul Pavia, a spus Papa, vorbeşte în mod special de Sfântul Augustin. Convertirea sa nu a fost un eveniment de un singur moment, ci un drum în care Papa a identificat trei mari etape: „prima a fost aceea spre creştinism. Augustin era fiu al timpului său, trăia ca toţi ceilalţi, şi cu toate acestea rămânea mereu o persoană în căutare. Voia să găsească adevărul despre om, despre viaţă, despre lume”. Şi apoi, tot ceea ce nu purta numele lui Cristos, nu era suficient pentru el, crezuse mereu că Dumnezeu există. Dar filozofia nu-i indica cum să ajungă la el; Logosul, raţiunea creatoare, rămânea departe şi intangibilă. „Numai în credinţa Bisericii a aflat apoi adevărul esenţial: Cuvântul, Logos-ul, s-a făcut trup”:
Ins: - „Umilinţei întrupării lui Dumnezeu trebuie să-i corespundă - acesta este marele pas - umilinţa credinţei noastre, care lasă trufia pedantă şi se apleacă intrând să facă parte din comunitatea trupului lui Cristos; care trăieşte cu Biserica şi doar în felul acesta intră în comuniune concretă, mai mult, corporală, cu Dumnezeu, Dumnezeul cel viu. Nu trebuie să spun cât de mult toate acestea ne privesc pe noi: a rămâne persoane care caută, a nu se mulţumi cu ceea ce toţi spun şi fac. A nu îndepărta privirea de la Dumnezeul cel veşnic şi de la Isus Cristos”.

A doua etapă a convertirii: după primirea Botezului, Augustin întemeiase în Africa o mică mănăstire în care toată viaţa sa era dedicată colocviului cu Dumnezeu şi meditării la adevărul Cuvântului său. Dar, după cinci ani fericiţi, cum el însuşi a scris, a fost hirotonit, cu forţa, preot în slujba oraşului Hipona. O consacrare care l-a costat lacrimi. A plâns după ce a fost sfinţit preot. Visul frumos al unei vieţi contemplative s-a spulberat, iar viaţa s-a schimbat cu totul. Începea munca de păstor.
Ins: - „Acum trebuia să trăiască cu Cristos pentru toţi. Marea operă filozofică a întregii sale vieţi, pe care o visase, a rămas nescrisă. În locul ei ne-a fost dăruit un lucru mult mai preţios: Evanghelia tradusă în limbajul vieţii cotidiene şi în suferinţele ei. Ceea ce constituia viaţa sa zilnică, a descris-o astfel: ’A predica continuu, a discuta, a reproşa, a edifica, a fi la dispoziţia tuturor - este o sarcină uriaşă, o mare povară, o osteneală enormă”.

În fine, a treia etapă a convertirii prin descoperirea că unul singur este perfect iar acesta este Cristos:
Ins: - „Toată Biserica în schimb - noi toţi, inclusiv chiar Apostolii - trebuie să ne rugăm în fiecare zi: şi ne iartă nouă păcatele noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri”. Augustin învăţase un ultim grad de umilinţă - nu numai umilinţa de a insera marea sa gândire în credinţa umilă a Bisericii, nu doar umilinţa de a traduce marile sale cunoştinţe în simplicitatea vestirii, dar şi umilinţa de a recunoaşte ca lui însuşi şi întregii Biserici călătoare îi era şi îi este continuu necesară bunătatea îndurătoare a unui Dumnezeu care iartă în fiecare zi”.
„Şi noi - adăuga Augustin - ne facem asemenea lui Cristos în măsura cea mai mare posibilă atunci când devenim ca el persoane de milostivire”.
Este şi concluzia omiliei Papei: „În această oră să ne rugăm Domnului pentru ca să ne de-a tuturor, zi de zi, convertirea necesară şi astfel să ne conducă spre adevărata viaţă”.
Ins: - secvenţe muzicale.

Puţin înainte de ora 12, şi înainte de intonarea în cor a antifonului pascal „Regina coeli - Bucură-te, Regină a cerului”, saluturile Papei şi aducerea de mulţumire pentru toţi şi încă un gând special pentru adolescenţii şi tinerii prezenţi cărora le-a urat să descopere tot mai mult bucuria de a-l urma pe Isus şi de a deveni prieteni ai săi.
Ins: - „Această bucurie este şi cea care m-a determinat să scriu cartea ’Isus din Nazaret’, abia publicată. Pentru cei mai tineri este puţin angajantă, dar în mod ideal o încredinţez vouă, pentru ca să însoţească drumul de credinţă al noilor generaţii”.

Papa a amintit apoi că duminică se celebra în Italia Ziua pentru Universitatea Catolică a Sfintei Inimi. Un moment însemnat, deoarece - a spus - Universitatea Catolică reprezintă un punct de referinţă pentru comunitatea eclezială şi oferă o preţioasă contribuţie ştiinţifică, culturală şi formativă întregii ţări. În fine, a încredinţat inimii Fecioarei Maria pe fiecare şi toată dieceza de Pavia.
Ins: - Aici binecuvântarea apostolică.

Duminică, după prânzul împreună cu episcopii regiunii Lombardia, Papa a întâlnit lumea culturii la universitatea din Pavia, cea mai veche din regiunea lombardă, datând din secolul al XIV-lea. Apoi la ora 17.30, în program, celebrarea Vesperelor în bazilica San Pietro in Ciel d’Oro, unde s-a recules în rugăciune în faţa relicvelor Sfântului Augustin păstrate în bazilică începând din anul 725, aproximativ. Un gest, foarte important şi semnificativ pentru Ordinul Augustinian, care sărbătoreşte 750 de ani de istorie. La sosire, Papa Benedict a binecuvântat prima piatră pentru construcţia unui centru cultural dedicat Sfântului Augustin iar în timpul celerbării a aprins candela votivă care va arde continuu în faţa urnei cu relicvele marelui episcop şi învăţător al Bisericii.
Ins: - secvenţe muzicale de la celebrarea vesperală în bazilica San Pietro in Ciel d’Oro din Pavia.

Sfântul Augustin, Doctor gratiae, s-a născut la 13 noiembrie 354, la Tagaste în vechea provincie romană Numidia, astăzi în Algeria, a fost botezat la Milano la 25 aprilie, anul 387, chiar in noaptea Paştelui, împreună cu fiul său Adeodatus şi prietenul său Alipius de către Sfântul Ambroziu şi a murit la vârsta de 76 de ani în ziua de 28 august, anul 430, la Hipona, în timp ce oraşul era asediat de vandali.

Seara, în program, întoarcerea papei Benedict al XVI-lea la Roma.
Aici serviciul audio: RealAudioMP3








All the contents on this site are copyrighted ©.