Zece mii de perechi de încălţăminte, un centru cultural şi o candelă votivă: Programul vizitei pastorale a papei Benedict al XVI-lea la Pavia şi Vigevano, pe 21 şi 22 aprilie a.c.

(RV - 17 aprilie 2007) Un centru cultural care vrea să promoveze dialogul şi o candelă votivă care va arde mereu în faţa urnei cu relicvele Sfântului Augustin: sunte semnele care vor rămâne în oraşul italian Pavia după vizita lui Benedict al XVI-lea. Papa se va duce în dieceza milaneză sâmbătă, după ce va fi vizitat pe cea de Vigevano. Programul acestei călătorii a Papei la Pavia şi Vigevano, în zilele de 21 şi 22 aprilie, a fost ilustrat marţi dimineaţă la Sala de presă a Sfântului Scaun.
„Vigevano este singura dieceză din regiunea Lombardia care nu fusese vizitată de Ioan Paul al II-lea... trebuie să merg”. Cu aceste cuvinte Benedict al XVI-lea a răspuns invitaţiei făcute de episcopul Claudio Baggini; Dieceza sa vrea să-l salute pe Papa înainte de prima sa etapă la Pavia. Cu această ocazie, consorţiul fabricilor de încălţăminte din Vigevano, oraş cunoscut pentru buna calitate a acestui produs, va dărui Papei 10 mii de perechi care, prin intermediul misionarilor, vor fi distribuite în ţările mai sărace unde Biserica este prezentă. O pereche, a spus părintele Federico Lombardi, directorul Sălii vaticane de presă, va fi dăruită şi Papei.
În bazilica „San Pietro in Ciel d’Oro” la Pavia, unde sunt păstrate din secolul al VIII-lea relicvele Sfântului Augustin, Papa îşi va face intrarea după binecuvântarea unui centru cultural, a explicat priorul general al Ordinului Sfântului Augustin, părintele Robert Prevost:
Ins: - „Sfântul Părinte, înainte de a intra în bazilica San Pietro in Ciel d’Oro, va binecuvânta proiectul şi prima piatră a centrului cultural ’Augustinianum’ pe care Ordinul intenţionează să-l construiască dându-i numele lui Benedict al XVI-lea pentru legăturile puternice spiritual şi teologice care îl leagă pe actualul Papă de Părintele Bisericii, Sfântul Augustin”.

Figura episcopului din Hipona l-a fascinat pe tânărul Joseph Ratzinger încă de când era student la seminarul din Freissing, încât a dedicat teza sa de doctorat ecleziologiei Sfântului Augustin, cum a amintit părintele Vittorino Grossi, profesor la Institutul Patristic Augustinianum din Roma:
Ins: - „Toţi ştim de acum că el a prezentat teza de doctorat în 1953 tocmai cu acest titlu: ’Popor şi Casă a lui Dumnezeu în doctrina despre Biserică a Sfântului Augustin’. Apoi, mai târziu a explicat acestă predilecţie pentru Sfântul Augustin, a explicat-o şi recent la întâlnirea cu studenţii seminarişti de la Seminarul major roman, subliniind că l-a fascinat teologia lui Augustin care nu urmărea atât un sistem - chiar bun - teologic, dar era atentă la persoana umană în existenţa ei concretă”.
Iată şi o parte a discursului rostit de Benedict al XVI-lea în data de 17 februarie la Seminarul major roman unde a dezvăluit cum s-a născut în el preferinţa pentru Sfântul Augustin:

Ins - Papa: „...m-a fascinat, încă de la început mai ales figura Sfântului Augustin şi apoi şi curentul augustinian din Evul Mediu: Sfântul Bonaventura, marii franciscani, figura Sfântului Francisc din Assisi. Pentru mine era fascinantă mai cu seamă umanitatea Sfântului Augustin, care nu a avut posibilitatea pur şi simplu să se indentifice cu Biserica, întrucât catehumen, încă de la început, dar care a trebuit în schimb să lupte pe plan spiritual pentru a găsi, treptat, accesul la Cuvântul lui Dumnezeu, la viaţa cu Dumnezeu, până la marele ’da’ spus Bisericii sale. Acest parcurs atât de uman, în care şi astăzi putem vedea cum se începe a intra în contact cu Dumnezeu, cum toate împotrivirile naturii noastre trebuie să fie luate în serios şi apoi trebuie să fie canalizate pentru a ajunge la marele ’da’ pentru Domnul. Astfel m-a cucerit teologia sa foarte personală, dezvoltată mai ales în predică. Acest lucru este important, deoarece iniţial Augustin voia să trăiască o viaţă pur contemplativă, să scrie alte cărţi de filozofie..., dar Domnul nu a voit aceasta, l-a făcut preot şi episcop şi în felul acesta tot restul vieţii, al operei sale, s-a dezvoltat în principal în dialogul cu un popor foarte simplu. A trebuit mereu, pe de o parte, să găsească personal semnificaţia Scripturii şi, pe de alta, să ţină cont de capacitatea acestor oameni, a mediului lor de viaţă, şi să ajungă la un creştinism realist şi în acelaşi timp foarte profund”.

Şi mai departe programul vizitei.
După ce va fi condus celebrarea Vesperelor în faţa urnei de marmoră a Sfântului Augustin, unde sunt aşezate rămăşiţele pământeşti ale episcopului de Hipona, Benedict al XVI-lea va aprinde o candelă votivă. Va aminti călătoria flăcării dialogului, torţa aprinsă la Tagaste, astăzi în Algeria, unde s-a născut Părintele Bisericii, şi care a parcurs etapele filozofului originar din vechea provincie romană Numidia. Prin această flacără, Ordinul Sfântului Augustin a dorit să celebreze 750 de ani de istorie, vrând totodată să ofere contribuţia proprie la construirea dialogului şi a păcii între popoare, culturi şi religii. Astăzi călugării augustinieni vor să favorizeze acest dialog prin diferite iniţiative. Părintele Giustini Casciano, priorul bazilicii San Pietro in Ciel d’Oro din Pavia:
Ins: - „Noi, ca augustinieni din Italia, am elaborat deja de mult timp aşa-zisul ’Proiect Pavia’, adică de a face din prezenţa noastră la Pavia un adevărat sanctuar al Sfântului Augustin, un sanctuar ca loc de interioritate, de frumuseţe, de cultură... Am vrea să facem din prezenţa noastră un punct de referinţă pentru tineri...”.

Aici serviul audio: