Cristos înviat nu este o iluzie. În Paştele Domnului 2007, Benedict al XVI-lea a încurajat
credincioşii subliniind că chiar şi necredinţa lui Toma, prin care sunt încercaţi
şi atâţia creştini de azi, poate să ne ajute la a descoperi Chipul lui Isus. În mesajul
pascal, vibrantă invocaţie a Papei pentru pacea în lume
(RV - 8 aprilie 2007) Necredinţa lui Toma ajută la a redescoperi adevăratul
chip al lui Cristos. În mesajul pascal, Benedict al XVI a avut cuvinte
de încurajare petru toţi cei care, deşi între îndoieli şi certitudini,
caută cu inimă curată întâlnirea cu Isus, Dumnezeu adevărat şi om adevărat.Papa şi-a îndreptat gândul spre toate popoarele rănite de război şi de terorism
şi îndeamnă creştinii să fie apostoli de pace. Mesajul pascal şi binecuvântarea apostolică
„Urbi et Orbi - oraşului Roma şi lumii”, invocată de la balconul central al
bazilicii vaticane, au fost precedate de Liturghia solemnă de Paşte celebrată la
altarul din Piaţa Sfântul Petru, concelebrată de pontif împreună cu zeci de cardinali.
Evenimentele au fost urmărite în mondoviziune, în timp ce peste o sută de mii de credincioşi
- circa 120 de mii - au participat la ritul sacru umplând piaţa San Pietro şi o parte
din via della Conciliazione, artera magistrală ce poartă spre bazilică. Ins:
-secvenţe muzicale. Cristos Înviat din morţi este „speranţa unui viitor
mai bun”, uniţi cu el „devenim apostoli de pace şi mesageri ai unei bucurii care nu
se teme de durere”. Pe notele melodiei gregoriene a antifonului „Surrexit Dominus”,
Benedict al XVI-lea şi-a făcut intrarea în piaţa San Pietro plină până la refuz de
credincioşi din toată lumea pentru Liturghia de Paşte. Era ora 10.30 a unei dimineţe
însorite de primăvară. Papa a fost primit de căldura pelerinilor prezenţi într-o sărbătoare
de sunete şi culori. Esplanada din faţa bazilicii, şi anul aceste cum se întâmplă
de 22 de ani, era împodobită de mii de flori oferite de Olanda. Predominau albul şi
galbenul, culorile steagului vatican, împreună cu mii de trandafiri portocalii pentru
a da şi o subtilă notă olandeză. Intensitatea bucuriei Bisericii o constituia şi faptul
că anul acesta Paştele este sărbătorit la aceeaşi dată de toţi creştinii. Ins:
-melodie din liturgia orientală. A subliniat aceasta, şi vestirea corală
a Învierii Domnului care uneşte Bisericile din Răsărit şi din Apus. În timpul Liturghiei,
transmisă în mondoviziune de 70 de canale de televiziune din 40 de ţări - au fost
intonate cântări pascale din liturgia bizantină slavă. La rugăciunea credincioşilor,
intenţii pentru pace, apărarea vieţii, armonia între credincioşii de diferitele religii,
dar şi o invocaţie pentru ca Cristos înviat „să reînsufleţească în toţi creştinii
dorinţa de a se angaja generos pentru a ajunge la plinătatea” unităţii între toţi
cei botezaţi. Ins: -secvenţe muzicale „Regina coeli”. Trecuse
puţin de ora 12 când, încheiată celebrarea euharistică şi după antifonul marian „
Regina coeli, laetare - Bucură-te, Regină a cerului”, antifonul care înlocuieşte
în timpul pascal rugăciunea „Angelus - Îngerul Domnului”, Papa a ieşit la balconul
central al bazilciii Sfântul Petru pentru mesajul pascal şi binecuvântarea Urbi
et Orbi. Moment atât de aşteptat şi urmărit în toată lumea pe 108 canale de televiziune
din 67 de ţări. Papa Benedict a ales pentru urarea de Paşte cuvintele Sfântului Toma,
profesiunea sa de credinţă: „Domnul meu şi Dumnezeul meu”. Isus înviat preîntâmpină
Apostolii, „neîncrezătoarea lor sete de certitudini, de siguranţe”. Este, a afirmat
Papa, o întâlnire care „nu a fost vis, nici iluzie sau imaginaţie subiectivă” ci „experienţă
adevărată”. Şi astăzi, a constatat, omenirea „aşteaptă de la creştini o reînnoită
mărturie despre Învierea lui Cristos şi are nevoie de a-l întâlni”. Pontiful s-a oprit
la experienţa apostolului Toma: Ins: - „Dacă în acest Apostol putem identifica
dubiile şi nesiguranţele atâtor creştini de azi, temerile şi deziluziile a nenumăraţi
contemporani ai noştri, cu el putem şi să redescoperim cu reînnoită convingere credinţa
în Cristos mort şi înviat pentru noi. Această credinţă, transmisă în decursul secolelor
de succesorii Apostolilor, continuă, pentru că Domnul înviat nu mai moare. El trăieşte
în Biserică şi o conduce sigur spre împlinirea planului său veşnic de mântuire”.
Fiecare
dintre noi, a continuat Papa, „poate fi tentat de necredinţa lui Toma”. Răul şi injustiţiile,
mai ales când lovesc pe cei nevinovaţi şi în special copiii, s-a întrebat Sfântul
Părinte, „nu pune oare la grea încercare credinţa noastră?” Ins: - „ Cu
toate acestea, în mod paradoxal, chiar în aceste cazuri, necredinţa lui Toma ne este
utilă şi preţioasă, deoarece ne ajută să purificăm orice concepţie falsă despre Dumnezeu
şi ne conduce la a descoperi chipul autentic: chipul unui Dumnezeu care, în Cristos,
a luat asupra sa plăgile omenirii rănite”. Toma, a explicat, primeşte de la Domnul
darul unei credinţei încercate de pătimirea şi moartea lui Isus şi acest dar îl transmite
la rândul său Bisericii. „Credinţa care era aproape moartă - este reflecţia Papei
- s-a renăscut datorită contactului cu rănile lui Cristos, răni pe care nu le-a ascuns,
„ci le-a arătat şi continuă să ni le indice în necazurile şi în suferinţele fiecărei
fiinţe umane”. Tocmai acele plăgi, acele leziuni, mai întâi o piedică pentru credinţa
lui Toma, devin apoi „dovada unei iubiri victorioase”. Şi Papa sublinază că „doar
un Dumnezeu care ne iubeşte până a lua asupra sa rănile şi durerea noastră, mai ales
cea inocentă, este demn de credinţă”.
Şi câte răni, a recunoscut Papa, câtă
durere există în lume: Ins: - „Mă gândesc la flagelul foametei, la bolile
incurabile, la terorism şi la sechestrele de persoană, la miile de feţe ale violenţei
- uneori justificată în numele religiei - la dispreţul pentru viaţă şi la violarea
drepturilor omului, la exploatarea persoanei”.
Papa a amintit calamităţile
naturale şi tragediile umane care au lovit recent Madagascarul, Insulele Solomon şi
America Latină. A privit cu îngrijorare la regiunea sudaneză Darfur şi la ţările
vecine din Africa unde „persită o catastrofă şi din păcate este subevaluată situaţia
umanitară”. A exprimat preocupare şi pentru situaţia din Republica Democratică Congo,
unde jafurile din ultimele săptămâni provoacă temeri privind viitorul procesului democratic.
Papa s-a oprit şi la situaţia din Somaila unde reluarea confruntărilor armate îndepărtează
perspectiva păcii şi la criza care corodează Zimbabwe. A invocat astfel pacea pentru
Timorul de Est, în ajunul unor importante scadenţe electorale. De pace, a mai spus,
are nevoie Sri Lanka în căutarea unei „soluţii negociate” şi Afghanistanul „marcat
de crescânde nelinişti şi instabilitate”.
Apoi, gândul Papei la Orientul Mijlociu: Ins:
- „În Orientul Mijlociu, pe lângă semne de speranţă în dialogul dintre Israel
şi Autoritatea palestiniană, nimic pozitiv din păcate vine din Irak, însângerat de
masacre continue, în timp ce fug populaţiile civile; în Liban stagnarea instituţiilor
politice ameninţă rolul pe care ţara e chemată să-l desfăşoare în aria mediorientală
şi pune ipotecă pe viitorul ei”. Pontiful nu a uitat apoi dificultăţile pe care
le înfruntă zi de zi comunităţile creştine şi „exodul creştinilor din Ţara binecuvântată
care este leagănul credinţei noastre”.
În încheierea mesajului pascal, Benedict
al XVI-lea a avut cuvinte de încurajare pentru toată umanitatea: Ins: - „Dragi
fraţi şi surori, prin rănile lui Cristos înviat putem vedea cu ochi de speranţă aceste
rele care frământă umanitatea. De fapt, Domnul înviind din morţi nu a înlăturat suferinţa
şi răul din lume, dar le-a învins din rădăcină prin supraabundenţa harului său. Prepotenţei
răului i-a opus atotputernicia Iubirii sale. Ne-a lăsat ca drum spre pace şi bucurie
Iubirea care nu se teme de moarte”.
Papa care în timpul după-amiezii s-a dus
la reşedinţa sa din Castel Gandolfo, pentru câteva zile de odihnă după angajantele
suljbe pascale, a adresat, la terminarea Liturghiei, urări de Paşte în 62 de limbi,
de la arabă la chineză, de la germană, limba sa maternă, la cea a locuitorilor insulei
Samoa, şi fireşte în latină, dar şi în aramaică şi esperanto. Urarea în limba
română a fost a 11-ea în ordinea pronunţării, cu un accent mai puţin reuşit, poate
şi din cauza oboselii, şi ţinând cont de faptul că actualul Pontif este a doua oară
când trebuie să exercite salutul pascal în atâtea limbi. I-am răspuns din studiou
cu tradiţionalul „Cristos a înviat din morţi”. Ins: - salutul Papei şi
cântarea "Cristos a înviat din morţi"
Iată şi binecuvântarea apostolică
de Paşte 2007 invocată de Benedict al XVI-lea. Ins: - Binecuvîntarea
apostolică Urbi et Orbi. Aici serviciul
nostru audio: