Europa să nu-şi renege identitatea refuzând rădăcinile creştine: despre apelul Papei,
reflecţa cardinalului Péter Erdö, a episcopului de Lodi şi prof. Antonio Maria Baggio
(RV - 26 martie 2007) Europa să se regăsească pe sine, valorizând propriile
rădăcini creştine. A suscitat un vast ecou invitaţia lui Benedict al XVI-lea,
lansată sâmbăta trecută, primind în Vatican participanţii la Congresul organizat de
COMECE, Comisia Episcopatelor Comunităţii Europene. O intervenţie înflăcărată în care
Papa a pus accentul pe valorile care trebuie să orienteze construirea casei comune
europene, pentru a nu-şi pierde identitatea. Un apel mai urgent ca oricând, şi în
lumina Declaraţiei de la Berlin, aprobată duminică de Consiliul European care
nu menţionează rădăcinile Bătrânului Continent. În legpătură cu discursul Papei către
episcopii Europei, să ascultăm mai întâi reflecţia episcopului de Lodi, Giuseppe
Merisi, delegat al Conferinţei episcopale italiene la COMECE: Ins:
- „Atât episcopii prin mărturia lor, cât şi laicii în diferitele sectoare de competenţă,
sunt chemaţi să repropună cu curaj, cu fidelitate, referirea la aceste mari valori.
Dar acest valori trebuie cultivate, dând mărturie despre ele. Episcopii au produs
şi propus un mesaj al lor care a fost consemnat preşedintelelui Consiliului de Miniştri
italian, Romano Prodi şi tuturor şefilor de Stat reuniţi la Berlin. În acest mesaj
există o referinţă la marile valori care dintotdeauna însufleţesc drumul comunităţii
cu invitaţia de a recunoaşte rădăcinile creştine precum şi tematicile prezente actualmente
pe masa dezbaterilor şi care ne preocupă: viaţa, familia. Trebuie să păşim împreună
respectând diversităţile, având în vedere că există un lucru de făcut pentru a încuraja
laicii în Europa. Să sperăm că-şi vor aduce aminte mai mult”. Mulţi cetăţeni
europeni, a constatat Papa, pierd treptat încrederea în propriul viitor. Cât de mult
influenţează, pierderea rădăcinilor creştine asupra acestei crize de identitate şi
de valori? Ins: - „Noi suntem chemaţi, cum, pe bună repate, afirmă Papa,
să repropunem clar, cu fidelitate, sensul mesajului creştin care prin intermediul
doctrinei sociale a Bisaericii este oferit pentru promovarea binelui adevărat al oamenilor.
În cazul populaţiilor Europei, nu suntem chemaţi numai să spunem că suntem fideli
mesajului nostru, dar să facem să se audă că acest mesaj este de ajutor dacă e acceptat
şi pus în practică în mersul Europei”.
În discursul său către COMECE, Benedict
al XVI-lea a subliniat şi faptul că atunci când comunitatea nu respectă demnitatea
fiinţei umane sfârşeşte pentru a nu face binele nimănui. Asupra acestui avertisment,
să ascultăm părerea lui Antonio Maria Baggio, profesor de Etică socială la Universitatea
Pontificală Gregoriană: Ins: - „Cred că, şi acest lucru reiese foarte
bine din discursul Papei, asistăm la o slăbiciune a întregii identităţi europene.
Prin urmare, slăbiciunea şi a afirmării valorilor şi drepturilor umane sau de-a dreptul
a nu vedea anumite drepturi, îndeosebi când sunt ale celor mai slabi. Sunt lucruri
care stau sau cad împreună. Ceea ce m-a impresionat în mod sepcial în discursul Papei
este faptul că această subliniere, această afirmaţie a drepturilor, este legată de
ideea de identitate a Europei. Papa, în definitiv, a spus: Europa s-a constituit pe
baza unor valori, introduse de creştinism. Creştinismul a dat o mare contribuţie,
nu este singurul curent, dar în mod cert este elementul fundamental. Pe aceste drepturi
şi pe aceste valori s-a făcut Europa şi dacă încetează recunoaşterea acestor valori
şi drepturi încetează identitatea Europei şi repectul pentru persoane”. Papa
a pus acentul pe acele tendinţe relativiste care neagă creştinilor însuşi dreptul
de a interveni. Ce instrumente au deci creştinii Europei şi laicii în mod deosebit
pentru a-şi face auzită vocea? Ins: - „Eu înţeleg că Papa a subliniat
prezenţa creştinilor întrucât creştini, deoarece ca cetăţeni creştinii au aceleaşi
drepturi cu ceilalţi. Întrucât creştini, poate, uneori se verifică discriminări. Însă
este adevărat şi că nu trebuie să se lase intimidaţi. Papa îndeamnă la această prezenţă,
prezenţă ce trebuie să fie hotărâtă, fermă în ceea ce priveşte identitate şi ideile
dar în acelaşi timp respectuoasă. E nevoie a fi fermi, decişi, dar aş îndemna şi la
a învăţa limbajul universal, capacitatea de a spune lucrurile noastre de creştini
folosind un limbaj pe care toţi pot să-l înţeleagă”. Înstrăinarea, pierderea
interesului pe care mulţi cetăţeni europeni o simt faţă de instituţii constituie simptomul
unei lipse de valori. Deci, care este baza pe care trebuie construită noua Europă,
dincolo de interesele politice şi economice? Ins: - „Papa se ocupă mult
în discursul său de acest aspect. Critică puternic conceptul curent de acţiune politică
ce se bazează pe pragmatism, adică pe ideea că este important a se pune de acord asupta
intereselor materiale. Spune explicit că această punere în balanţă a intereselor,
el o numeşte şi „ponderare a bunurilor”, nu este substitutiv al binelui comun. Binele
comun este un scop al acţiunii politice a societăţii care are un aspect moral şi dacă
are un aspect moral trebuie să ne întrebăm unde vrem să mergem, independent de bunurile
materiale pe care vom reuşi să le achziţionăm. Prin urmare a face politică cere a
avea o identitate şi dacă Europa nu are o ditentitate şi nu recuperează valorile nu
poate nici să atingă binele comun”.
Asupra valorilor care pun bazele Europei,
se opreşte şi cardinalul Péter Erdö, preşedinte al Consiliului Conferinţelor
Episcopale Europene, intervievat de secţia ungară de la RV. Ins:
- „Uniunea Europeană, în forma actuală, ne oferă o mare ocazie pentru reconcilierea
popoarelor. De acum, nu este vorba numai şi mai ales de o colaborare pur economică,
dar şi de o uniune mai curând umană şi comunitară şi care poate probabli să ne ajute
în reconcilierea şi în vindecarea rănilor trecutului. Pe de altă parte, cu această
ocazie atât de solemnă, trebuie să se reflecteze şi asupra valorilor care sunt reprezentate
de Uniunea Europeană în prezent; desigur, unele valori naturale, fundamentale şi
valorile identităţii noastre creştine par să fie nu numai că insuficient reprezentate
dar chiar ameninţate. Fireşte, căutăm să facem să rămână vii aceste valori, în sistemul
Uniunii, dar trebuie să găsim şi modalitatea de a le întări în realitatea socială
şi sociologică a popoarelor deoarece fără aceasta, numai prin mijloace juridice, nu
se va reuşi să fie reprezentate îndeajuns aceste valori atât de importante pentru
însăşi supravieţuirea acestor popoare”. Aici, serviciul nostru audio: