Popoarele europene să nu uite valorile creştine, fundament solid al Europei unite: îndemn al papei Benedict al XVI-lea către participanţii la Congresul organizat de COMECE pentru cei 50 de ani ai Tratatelor de la Roma

(RV - 24 martie 2007) Valorile creştine să fie ferment de civilzaţie pentru Europa celui de-al Treilea Mileniu: este reflecţia propusă de Benedict al XVI-lea participanţilor la Congresul COMECE, Comisia Episcopatelor Comunităţii Europene pentru cei 50 de ani ai Tratetelor de la Roma. Un discurs pasionant, cel al Papei, care a îndemnat toţi creştinii Bătrânului Continent să se angajeze pentru o Europă justă şi solidară. Participanţii au fost conduşi de preşedintele Comisiei, mons. Adrianus van Luyn, care în cuvântul său de omagiu, a subliniat cum credinţa recheamă creştinii de toate confesiunile la o responsabilitate specială pentru comunitatea popoarelor europene.
Pentru a se apropia de cetăţenii lor, guvernele Uniunii Europene să nu excludă un „element esenţial al identităţii europene care este Creştinismul”. A fost exortaţia lui Benedict al XVI-lea care, vorbind participanţilor la Congres, a pus accentul pe valorile care formează temelia Europei unite:
Ins: - „Nu se poate imagina a edifica o adevărată 'casă comună' europeană neglijând identitatea proprie a popoarelor Continentului nostru. Este vorba, de fapt, de o identitate istorică, culturală şi morală, mai înainte chiar decât geografică, economică sau politică; o identitate constituită de un ansamblu de valori universale, pe care Creştinismul a contribuit la a le forja, căpătând astfel un rol nu doar istoric, dar de întemeietor în privinţa Europei. Asemenea valori, care constituie sufletul Continentului, trebuie să rămână în Europa celul de-al treilea mileniu ca ’ferment’ de civilizaţie”.

Dacă aceste valori ar slăbi sau dispărea, s-a întrebat Papa, „cum ar putea ’bătrânul’ Continent să continue să desfăşoare rolul de ’ferment’ pentru lumea întreagă?” Nu este, prin urmare, motiv de surpriză, a continuat, faptul că „Europa de azi, în timp ce năzuieşte să se prezinte ca o comunitate de valori, pare tot mai frecvent să conteste faptul că există valori universale şi absolute”. Este vorba pentru Pontif de o „singulară formă de apostazie” de la ea însăşi, mai înainte încă decât de Dumnezeu”. Un fenomen care o face „să dubiteze de însăşi identitatea ei”. Se sfârşeşte astfel prin „a răspândi convingerea că aprecierea bunurilor este singura cale pentru discernământul moral şi că binele comun este sinonim cu compromisul”. Însă acest lucru, a avertizat, nu poate fi acceptabil „ori de câte ori comportă acorduri ce lezează natura omului”:
Ins: - „O comunitate care se constituie fără a respecta adevărata demnitate a fiinţei umane, uitând că fiecare persoană este creată după chipul lui Dumnezeu, sfârşeşte prin a nu face binele nimănui”. Iată de ce apare tot mai indispensabil ca Europa să se ferească de acea atitudine pragmatică, astăzi larg difuză, care justifică sistematic compromisul privind valorile umane esenţiale, ca şi cum ar fi inevitabilă acceptarea unui presupus rău minor”.

Acest pragmatism, a adăugat, este prezentat „ca echilibrat şi realist”, dar atare nu e, tocmai pentru că neagă acea dimensiune valorică şi ideală care este inerentă naturii umane”:
Ins: - „Apoi, când într-un asemenea pragmatism sunt introduse tendinţe şi curente laiciste şi relativiste, se sfârşeşte prin a nega creştinilor însuşi dreptul de a interveni ca atare în dezbaterea publică sau, cel puţin, li se descalifică intervenţia prin acuzaţia de a voi să tuteleze privilegii nejustificate”.
De aceea, a fost îndemnul Papei, în actualul moment istoric, Uniunea Europeană „pentru a fi garant valid al statului de drept şi promotor eficient de valori universale, nu poate să nu recunoască cu claritate existenţa certă a unei naturi umane stabile şi permanente, izvor de drepturi comune pentru toţi indivizii, inclusiv pentru cei care le neagă”. În acest context, a mai spus, „trebuie salvgardat dreptul la obiecţia de conştiinţă, ori de câte ori drepturile fundamentale ale omului ar fi violate”. Papa subliniat apoi exigenţa „de a stabili un sănătos echilibru între dimensiunea economică şi cea socială”, amintind preocupările sale privind denatalitatea ce caracterizează Europa de azi:
Ins: - „Sub aspect demografic, trebuie, din păcate, să se constate că Europa pare îndreptată pe o cale ce ar putea să o facă să-şi ia rămas bun de la istorie. Aceasta, pe lângă faptul de a pune în pericol creşterea economică, poate să provoace şi enorme dificultăţi pentru coeziunea socială, şi, mai ales, să favorizeze un periculos individualism, neatent la consecinţele pentru viitor”.

Europa, a adăugat cu amărăciune, pare, aproape, că „pierde încrederea în propriul viitor”. Procesul de unificare, a relevat, nu este împărtăşit de toţi, „din cauza impresiei difuze că diferite „capitole” ale proiectului european au fost „scrise” fără a ţine cont în mod adecvat de aşteptările cetăţenilor”. De aici cuvintele de încurajare pentru creştini chemaţi să construiască o nouă Europă:
Ins: - „Voi ştiţi că aveţi sarcina de a contribui la a construi cu ajutorul lui Dumnezeu o nouă Europă, realistă dar nu cinică, bogată în idealuri şi liberă de iluzii naive, inspirată din adevărul peren şi dătător de viaţă al Evangheliei. Pentru aceasta să fiţi prezenţi în mod activ în dezbaterea publică la nivel european, conştienţi că acesta face, de acum, parte integrantă din cea naţională, şi adăugaţi la atare angajare o eficientă acţiune culturală”.
„Domnul - a încheiat Papa - să facă rodnic orice efort al vostru şi să vă ajute la a recunoaşte şi valoriza elementele pozitive prezente în civilizaţia de azi, denunţând însă cu curaj tot ceea ce este contrar demnităţii omului”.
 
Aici, serviciul nostru audio: