„Rolul multilingvismului în comunicarea cu cetăţenii Uniunii Europene“: Comisarul european pentru multilingism, Leonard Orban la Accademia di Romania din Roma

(RV - 23 martie 2007) Cu ocazia aniversării a cinci decenii de la semnarea Tratatelor de la Roma, comisarul european pentru multilingvism Leonard Orban a intervenit vineri dimineaţă la Accademia di Romania din Roma unde a fost organizată o întâlnire pe tema: „Rolul multilingvismului în comunicarea cu cetăţenii Uniunii Europene“. Pentru noi, s-a aflat pr. Adrian Dancă:
Ins: - Corespondenţă pe tema "Multilingvismul şi Uniunea Europeană".
„50 de ani, 23 de limbi şi o mie de probleme, dar cu o singură speranţă, aceea de a se exprima cu o singură voce”: acestea, sunt pe scurt, coordonatele dezbaterii „Rolul multilingvismului în comunicarea cu cetăţenii Uniunii Europene”, găzduită vineri dimineaţă de Accademia di Romania din Roma în colaborare cu Universitatea La Sapienza, având ca moderator pe ambasadorul României în Italia, Cristian Valentin Colţeanu. Intervenţia centrală a fost prezentată de nimeni altul decât comisarul european al României pentru multilingvism, Leonard Orban, în prezenţa, printre alţii a ambasadorului României pe lângă Sf. Scaun, Marius Lazurcă şi a consilierului Preşedinţiei României, Bogdan Tătaru Cazaban.
La cinci decenii de la semnarea Tratatelor de la Roma, a afirmat comisarul Leonard Orban, numărul limbilor a crescut de la patru la 23. Dar obiectivul forurilor europene este ca toţi cetăţenii să poată participa activ la proiectul european, ca fiecare european să se poată adresa instituţiilor europene în orice limbă oficială a Uniunii şi să obţină un răspuns în propria limbă.
Dat fiind că aproape jumătate din locuitorii Europei instituţionale nu este în măsură să se exprime într-o limbă diversă de cea maternă, este de neînchipuit – a subliniat comisarul Orban – ca aceste persoane să fie supuse unor legi şi regulamente scrise într-o limbă pe care nu o înţeleg.
Limbile fac parte integrantă din identitatea noastră, a afirmat, şi comunicând în limbile respective, Uniunea Europeană recunoaşte o demnitate egală tuturor limbilor din statele membre, indiferent de numărul şi prestigiul celor care le folosesc.
Pentru a-şi asigura participarea activă şi sprijinul fiecărui cetăţean, Comisia Europeană trebuie să susţină un efort extraordinar sub aspectul comunicării, învăţând mai presus de toate să elaboreze documente mai scurte şi mai clare, prin renunţarea la vechiul limbaj birocratic. La rândul lor, cetăţenii Uniunii sunt invitaţi să înveţe limbi străine, pentru a folosi din plin şansele planului european.
Speranţa subliniată apoi de intervenţiile jurnaliştilor prezenţi la Accademia di Romania, a fost ca în 2008, proclamat Anul european al dialogului intercultural, să aducă o contribuţie decisivă la depăşirea problemelor de comunicare între instituţii şi cetăţeni, pentru succesul proiectului european.
Solicitat în privinţa promovării studiului limbilor clasice în cultura actuală a Europei, comisarul Orban a răspuns că greaca veche şi latina clasică sunt limbi neoficiale iar pentru moment obiectivele imediate sunt de ordin pragmatic.
Tot la Accademia di Romania, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea a 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu a întâlnit reprezentanţii comunităţilor româneşti din Roma şi Italia, la care a participat şi pr. Isidor Iacovici, capelanul Comunităţii Catolice a Românilor din Roma.
De la Accademia di Romania, pentru Radio Vatican, pr. Adrian Dancă.
 
Aici serviciul nostru audio: