Mistica unităţii Bisericii la Sfântul Ignaţiu din Antiohia: cateheza lui Benedict al XVI-lea la audienţa generală în prezenţa a 40 de mii de persoane

(RV - 14 martie 2007) Unitatea fiecărui credincios cu Cristos până la a-i deveni imitatorul său. Unitatea clerului şi a credincioşţilor cu episcopii care să se traducă apoi în vestire a Evangheliei lumii. La audienţa generală de miercuri dimineaţă desfăşurată de acum, în anotimpul primăverii, în piaţa Sfântul Petru, Benedict al XVI-lea a vorbit celor 40 de mii pelerini prezenţi despre experienţa de credinţă, chemată la o sinteză „între comuniune şi misiune”. Pontiful şi-a axat cateheza pe experienţa şi învăţătura unei dintre personalităţile cele mai carismatice ale Bisericii primare: Sfântul Ignaţiu din Antiohia numit şi Teoforul, adică Purtătorul de Dumnezeu.
Nu faceţi nimic din cele ce privesc Biserica fără încuviinţarea episcopului”. Ne vine de la cea mai veche Biserică - cea în care „se simte prospeţimea primelor timpuri” şi ecolul unei generaţii care „a cunoscut apostolii” - unul dintre pilonii pe care se sprijină tradiţia sa bimilenară: strânsa comuniune dintre diferitele părţi ale comunităţii creştine, având la conducerea ei episcopul. Miilor de persoane care au revenit să asculte cateheza de miercuri în piaţa Sfântul Petru scăldată de soare, Benedict al XVI-lea l-a propus exemplul renumitului păstor de Antiohia, Sfântul Ignaţiu, definit şi „doctor al unităţii”, datorită energiei luminate cu care s-a opus ereziilor ce începeau să se răspândească în acel timp, primii ai anului 100 după Cristos:
Ins: - „Niciun Părinte al Bisericii nu a exprimat cu intensitatea lui Ignaţiu dorinţa fierbinte pentru unirea cu Cristos şi pentru trăirea în el. În realitate, în Ignaţiu se întâlnesc două curente spirituale: cel al lui Paul, tinzând cu totul spre uniunea cu Cristos şi cel al lui Ioan, centrat pe viaţa în Cristos. La rândul lor aceste două curente sfârşesc în imitarea lui Cristos”.
Această „tensiune irezistibilă” a lui Ignaţiu spre unitatea cu Cristos, a observat Benedict al XVI-lea, pune bazele unei adevărate „mistici a unităţii”. Însă, a explicat pontiful, unitatea „în starea pură” se află „numai în Dumnezeu”: deci, ceea ce pot realiza oamenii „nu este altceva decât o imitarea cât mai conformă posibil” cu modelul. La fel ca papa Clement Romanul - altă figură eminentă a creştinismului antic, propusă de Benedict al XVI-lea tot miercuri, săptămâna trecută, - şi Sfântul Ignaţiu din Antiohia insistă prin învăţături şi imagini asupra valorii „unităţii fundamentale care îi leagă între ei pe toţi credincioşii în Cristos”:
Ins: - „Este evidentă responsabilitatea specială a episcopilor, a presbiterilor şi diaconilor în edificarea comunităţii. Este valabilă înainte de toate pentru ei invitaţia la iubire şi la unitate. Ignaţiu cel dintâi în literatura creştină atribuie Bisericii adjectivul ’catolică’, adică universală. Şi tocmai în serviciul de unitatte pentru Biserica Catolică, comunitatea creştină din Roma exercită, potrivit lui, un fel de primat în dragoste. După cum se vede Ignaţiu este într-adevăr „doctor al unităţii’”.
Ins: - „În definitiv, a afirmat Benedict al XVI-lea, ’realismul’ Sfântului Ignaţiu invită credincioşii de ieri şi de astăzi să fie „în posesia acelui spirit neîmpărţit care este Isus Cristos însuşi”. „În concluzie, trebuie să se ajungă la o sinteză între comuniunea Bisericii în interiorul ei şi misiune. Şi ne rugăm ca Domnul să ne ajute să găsim această unitate, care să ne facă să fin găsiţi, în sfârşit, fără prihană, deoarece iubirea este cea care purifică sufletele”.
Un ecou actualizat al învăţăturii Sfântului Ignaţiu s-a putut desluşi în cuvintele pe care papa Benedict, după ce a salutat în zeci de limbi pelerinii din piaţa San Pietro, le-a adresat credincioşii din regiunea italiană Apulia însoţiţi de episcopii lor prezenţi zilele acestea la Roma pentru vizita „ad Limina”:
Ins: - „Dragi prieteni, vă încurajez să vă simţiţi din ce în ce mai implicaţi în misiunea Bisericii pentru a preîntâmpina cu reînnoit avânt apostolic numeroasele provocări sociale şi religioase ale epocii actuale. Şi voi, dragi Fraţi în Episcopat, nu obosiţi să solicitaţi celor care vă sunt încredinţaţi îngrijirilor pastorale să-l întâlnească personal pe Cristos cel viu în mi9jlocul nostru, aderând cu totul la Evanghelia sa şi la cerinţele morale care derivă din ea”.
Ins: - Pater noster.
Ca de obieci, la încheierea audienţei generale Sfântul Părinte a intonat în cor rugăciunea Tatăl nostru în limba latină şi a dat tuturor binecuvântarea apostolică pe care o extinde bucuros la toţi ascultătorii care pe cale undelor o promesc cu inimă deschisă.
Ins: - Binecuvântarea apostolică.
 
Aici serviciul nostru audio: