A face pocăinţă nu e moralism şi ameliorează societatea; refuzul lui Dumnezeu şi al eticii duce societatea la ruină: din alocuţiunea lui Benedict al XVI-lea la rugăciunea Angelus (text)

(RV - 11 februarie 2007) Încă o etapă pe drumul de pregătire la sărbătoarea luminioasă a Paştelui Învierii Domnului. O mare mulţime de credincioşi, romani şi pelerini - circa 60 de mii - s-a reunit duminică în piaţa San Pietro pentru a asculta cuvântul de învăţătură rostit de papa Benedict al XVI-lea şi a se ruga împreună tradiţionalul antifon marian Angelus - Îngerul Domnului. Înainte de ora 12 un flux continuu: şirul neîntrerupt de credincioşi se reunea în piaţa Bazilicii Vaticane venind dinspre via della Conciliazione, piazza Risorgimento şi Porta Cavalleggeri.
În continuare, alocuţiunea Sfântului Părinte în traducerea noastră de lucru.

"Drgai fraţi şi surori, pagina Evangheliei lui Luca ce este proclamată în această a treia Duminică a Postului Mare reproduce comentariul lui Isus la două fapte de cronică. Prima: revolta unor galileeni, care fusese reprimată în sânge de către Pilat; a doua: prăbuşirea unui turn la Ierusalim, care provocase optsprezece victime. Două evenimente tragice foarte diferite: unul cauzat de om, altul accidental. Potrivit mentalităţii timpului, lumea era înclinată să considere că dizgraţia s-ar fi abătut asupta victimelor din cauza vreunei grave vine a lor. Isus în schimb spune: 'Credeţi voi că acei galileeni au fost mai păcătoşi decât toţi ceilalţi galileeni?... Sau că cei optsprezece inşi erau mai vinovaţi decât toţi locuitorii Ierusalimului?' (Lc 13,3.5).

Iată, deci, punctul la care Isus vrea să-i poarte pe ascultătorii săi: necesitatea convertirii. Nu o propune în termeni moralizatori, ci realişti, ca singurul răspuns adecvat la întâmplările care pun în criză certitudinle omeneşti. În faţa anumitor dizgraţii - avertizează Isus - nu serveşte să descarci vina asupra victimelor. Adevărata înţelpeciune este mai curând a se lăsa interpelaţi de caracterul precar al existenţei şi a asuma o atitudine de responsabilitate: a face pocăinţă şi a ne ameliora viaţa. Aceasta este înţelepciune, acesta este răspunsul cel mai eficace în faţa răului, la orice nivel, interpersonal, social şi internaţional. Cristos invită la a răspunde răului înainte de toate printr-un examen de conştiinţă şi prin angajarea în purificarea propriei vieţi. Altminteri - spune - vom pieri, vom pieri toţi la fel. De fapt, persoanele şi societăţile care trăiesc fără să se pună niciodată în discuţie au ca unic destin final ruina. Convertirea, în schimb, deşi neferind de probleme şi de nenorociri, permite a le înfrunta în 'mod' diferit. Înainte de toate ajută la a preveni răul, dezamorsând anumite amemninţări ale sale. Şi, în orice caz, permite să învingem răul cu binele, dacă nu întodeauna pe planul faptelor - care uneori sunt independente de voinţa noastră - în mod cert pe cel spiritual. În sinteză: convertirea învinge răul în rădăcina sa care este păcatul, chiar dacă nu întotdeauna poate evita consecinţele.

Să o rugăm pe Maria Preasfântă care ne însoţeşte şi ne susţine în itinerarul Postului Mare, pentru ca să ajute pe fiecare creştin să descopere măreţia, aş spune frumuseţea convertirii. Să ne ajute să înţelegem că a face pocăinţă şi a îndrepta conduita proprie nu este simplu moralism, ci calea cea mai eficace pentru a schimba în mai bine pe sine înşişi şi societatea. Exprimă foarte bine aceasta o fericită maximă: A aprinde un chibrit valorează mai mult decât a blestema întunericul”.

După recitarea anitfonului marian, Benedict al XVI-lea a adresat saluturi particulare în limbile franceză, engleză, germană, spaniolă, polonă şi italiană.

De la examenul de conştiinţă începe un nou drum.
În salutul pentru pelerinii polonezi, Sfântul Părinte continuă în aceste duminici să se refere la Ziua de rugăciune şi de pocăinţă proclamată de Biserica din Polonia pentru Miercurea Cenuşii, la începutul Postului Mare.
„Evanghelia de astăzi ne cheamă la convertire. Este necesar examenul de conştiinţă pentru a cunoaşte starea sufletului, umilinţa pentru a recunoaşte vina, credinţa în milostivire pentru a cere iertare lui Dumnezeu şi fraţilor, şi iubirea pentru a adera din nou la adevăr, la bine şi frumos. Să cerem de la Dumnezeu aceste daruri ale Spiritului”.