Cu Benedict al XVI-lea în Exerciţii spirituale de Postul Mare

(RV - 27 februarie 2007) Fiecare om, chiar şi acela care se află cel mai departe de Evanghelie, a fost gândit şi voit de Cristos; creştinismul este o noutate ce nu are asemănare în istoria omenirii: a subliniat cardinalul Giacomo Biffi, arehiepiscop emerit de Bologna, în a treia zi de Exerciţii spirituale ţinute Papei şi Curiei Romane în capela Redemptoris Mater din Palatul Apostolic. Luni seară cardinalul oferise o mărturie despre Fericitul Ildefons Schuster, arhiepiscop de Milano timp de 25 de ani. În fiecare zi, în programul Exerciţiilor, recitarea Orelor Laudelor, a Treia şi Vesperelor precum şi adoraţie şi binecuvântarea cu Preasfântul Sacrament. Îndată, după câteva secvenţe muzicale din capela Redemptoris Mater, o sinteză a meditaţiilor la zi.
Ins: - secvenţe muzicale de la recitarea Orei Laudelor.
Marţi, în prima meditaţie după celebrarea Laudelor de dimineaţă, cardinalul Biffi a amintit că pentru prima comunitate creştină, alături de Dumnezeul lui Israel este şi Isus din Nazaret Răstignit şi Înviat. Apostolii, deşi rămânând evrei coerenţi şi loiali, au ajuns să-l adore pe Fiul Mariei ca stăpânitor al timpului şi al istoriei, ca centru al întregului univers. Creştinismul, a adăugat predicatorul, trebuie văzut ca o prelungire a Ebraismului, se naşte în contextul credinţei lui Israel. Apostolii nu propun, de fapt, oamenilor o religie diferită de cea în care au trăit. Cu toate acestea Creştinismul este o noutate ce nu se poate compara cu nimic în istoria omenirii. Nu întâmplător categoria noutăţii este o conotaţie a întregii experienţe evanghelice. Faptul central şi atotcuprinzător este apariţia ca o erupţie a lui Cristos şi a operei sale răscumpărătoare. Apostolii se lovesc de un om care răstoarnă toate planurile, orice schemă. Aparent, Isus nu se deosebeşte de ei: plânge, se bucură, simte oboseală. Are şi el un loc de başitină şi o tradiţia familială. Dar Apostolii îşi dau seama că este un caz aboslut inedit, cu totul nou. După Paştele Învierii, a subliniat cardinalul, Apostolii sunt nevoiţi să revizuiască toate episoadele vieţii lui Cristos. Sunt constrânşi să se predea, să admită că au intrat în contact cu Cineva care stă deasupra oricărei fiinţe. De această stare sufleatească de surpiză a Apostolilor e plină Evanghelia. Cardinalul Biffi a citat apoi imnul paulin din primul capitol al Scrisorii către Coloseni, unde găsim o meditaţie de cel mai înalt nivel despre realitatea transcendentă a lui Isus Cristos: „El este chipul Dumnezeului nevăzut, primul născut din toată creaţia, pentru că prin el au fost create toate în ceruri şi pe pământ: cele văzutze şi cele nevăzute...El este înainte de toate şi toate subzistă în el. Şi el este capul trupului, al Bisericii; ele este începutul, primul născut dintre cei morţi.....” (Col 1,15-20).
Ins: secvenţe muzicale de la Liturgia Orei a Treia.
În a doua meditaţie de marţi, după celebrarea Orei a Treia, predicatorul Exrciţiilor spirituale a afirmat că până în urmă cu câteva decenii, se credea, urmându-l pe Sfântul Augustin, că, din moment ce numele lui Isus este singurul în care se poate avea mântuirea, cine nu ajungea să-l cinstească pe Isus se afla pe calea pierzaniei. Astăzi, în schimb, a observat, a crede în valoarea unică şi indispensabilă a Crucii ne poate face să apărem ca oameni cu vederi înguste şi cu spiritul incapabil de înţelegere şi de deschideri spre tot adevărul şi binele care există în lumea extracreştină. Există doar un singur mod pentru a scăpa de prăbuşirea într-o atare prăpastie, a fost avertismentul cardinalului Biffi: a înţelege că valorile oriunde s-ar afla, sunt în mod obiectiv suscitate întotdeauna de Cristos. Numai în centralitatea universală a lui Cristos se poate depăşi antinomia dintre identitatea creştină şi o voinţă de irenism şi de deschidere faţă de toţi. Spiritul ştie să încreştineze chiar şi realităţile cele mai îndepărtate şi distanţate de Evanghelie. Sfântul Toma de Aquino, a amintit, susţine că orice adevăr de către oricine ar fi spus vine de la Duhul Sfânt. Toţi oamenii au fost gândiţi şi voiţi în Cristos Răscumpărător, având în el scopul ultim, puşi în radicală conexiune cu el. Din acest motiv nu există în Creştinism porunca de a iubi credinciosul, ci porunca de a-l iubi pe aproapele, întrucât el este deja chip al lui Cristos. Orice adevărată valoare este deci creştină prin ea însăşi şi trebuie apreciată ca atare oriunde s-ar afla: în artă, în cercetare, în meditaţie. Pe de altă parte, tot ceea ce există în Cristos este valoare: chiar suferinţa, insuccesul, moartea, pe care mentalitatea modernă le consideră ca non valori. În această privinţă, cardinalul Biffii a spus că orice umanism separat de cunoaşterea lui Cristos sau în mod programatic contrar credinţei creştine, lasă loc, dă naştere în mod inevitabil unei societăţi inumane, iar aceasta este lecţia tragică pe care ne-a lăsat-o secolul al XX-lea.
Ins: secvenţe muzicale de la Liturgia orelor.
Luni, în cursul după amiezii, cardinalul Biffi amintise mărturia luminoasă a Fericitului Alfredo Ideffonso Schuster, arhiepiscop de Milano timp de 35 de ani, între 1929 şi 1954. A fost un maestru şi un model, pentru că era un martor convingător al lumii invizibile. Actualiza cu naturaleţe misterul lui Cristos. Cardinalul Schuster acorda mare importanţă vizitelor pastorale pe care le făcea în zilele de lucru, în timp ce duminica se afla mereu în domul-catedrală. De aceea, fiecare locuitor din Milano putea să-l vadă. S-a dăruit Bisericii şi a fost mereu atent la turma sa. Roman de naştere, cardinalul Schuster a fost foarte iubit de milanezi. Era greu de convins să iasă din dieceza sa, a amintit cardinalul Biffi. În cei 25 de ani de minister la conducerea diecezei de Milano, nu a luat niciodată concediu, nici nu s-a resemnat să se îmbolnăvească. Deci, un păstor care nu a cunoscut odihnă. În ultimele zile ale vieţii, a dorit să întâlnească seminariştii şi le-a spus: „Lumea pare că nu se mai lasă convinsă de predica noastră, dar crede încă în sfinţenie, încă mai îngenunchiază şi se roagă. Nu uitaţi că diavolului nu îi este frică de terenurile noastre de sport şi de sălile noastre de cinema, dar îi este teamă de sfinţenia noastră”.
 
Aici, serviciul nostru audio: