Diplomaţia pontificală, în pas cu evoluţia comunităţii internaţionale

(RV – 25 februarie 2007) „Interesele Sfântului Scaun şi ale Bisericii nu urmăresc avantajele proprii, ci adevăratul bine al omului”, a spus cardinalul secretar de stat Tarcisio Bertone la întâlnirea cu tema: „Reprezentanţele diplomatice ale Sfântului Scaun: istorie, cercetare şi actualitate”, care a avut loc joi, 22 februarie, la Institutul „Luigi Sturzo”, din Roma.
 
Sunt 177 naţiunile cu care Sfântul Scaun întreţine, în prezent, relaţii diplomatice; la acestea se adaugă 33 de organizaţii şi organisme interguvernamentale internaţionale.
Dar, care este contribuţia pe care diplomaţia pontificală vrea să o ofere societăţii civile? Cardinalul Tarcisio Bertone:
INS – „Diplomaţia Sfântului Scaun contribuie la îmbunătăţirea dialogului şi a colaborării cu autorităţile comunităţii civile care trebuie să se pună în slujba binelui total al persoanei, care este nu doar membră a comunităţii civile, ci şi a Bisericii. Interesele Bisericii şi ale Sfântului Scaun urmăresc doar binele omului şi al comunităţii, prin îndeplinirea misiunii de călăuză pentru cei botezaţi şi apărarea dreptului la libertate religioasă, oriunde în lume”.
Despre rolul reprezentanţelor diplomatice ale sfântului Scaun ne vorbeşte monseniorul Antonio Filippazzi, autorul volumului „Reprezentanţe şi reprezentanţi pontificali”, publicat de Librăria editură vaticană:
INS – „Prima îndatorire este aceea de a întări legăturile dintre Bisericile particulare din întreaga lume şi Sfântul Părinte, este vorba, aşadar, de comuniunea eclezială. Cea de a doua misiune este de a contribui la construirea şi la răspândirea marilor valori ale umanităţii, precum pacea, apărarea vieţii, combaterea sărăciei, …” .
Ce parcurs a urmat diplomaţia pontificală în ultimii ani? Aflăm de la monseniorul Dominique Mamberti, secretar vatican pentru raporturile cu statele:
INS – „Diplomaţia pontificală a urmat evoluţia comunităţii internaţionale, numărul nunţiaturilor apostolice şi al statelor ce menţin relaţii diplomatice cu Sfântul Scaun crescând, mai ales după căderea zidului Berlinului. Pe de altă parte, a crescut numărul reprezentanţilor Sfântului Scaun în cadrul organizaţiilor internaţionale, fapt ce a permis participarea la importante conferinţe unde a fost prezentată doctrina socială a Bisericii”.
17 este numărul ţărilor cu care Sfântul Scaun nu întreţine, deocamdată, relaţii diplomatice, fapt care nu împiedică, însă, instaurarea unor raporturi informale cu aceste ţări, de multe ori acest tip de relaţii stabilindu-se prin intermediul organizaţiilor internaţionale, după cum afirmă monseniorul Mamberti.

Aici, serviciul nostru audio: