Biserica, vocea celor fără de voce; mons. Rino Fisichella: „Nu putem rămâne în tăcere!”

(RV – 14 februarie 2007) A suscitat mare interes discursul papei Benedict al XVI-lea, adresat participanţilor la Congresul internaţional privind dreptul natural, organizat de Universitatea Pontificală Laterană, din Roma, în perioada 12-14 februarie. În alocuţiunea sa, Sfântul Părinte a îndemnat la redescoperirea legii scrise în inima omului de către Dumnezeu, ce corespunde principiului de „a face ceea ce este bine, evitând răul”, lege ce reprezintă „singurul bastion capabil să înfrunte arbitrarul puterii sau vicleşugurile manipulării ideologice”.
Iată opinia monseniorului Rino Fisichella, rectorul Universităţii pontificale din Lateran, despre conţinutul discursului papei privind lex naturalis (legea naturală):
INS – „Cu luciditatea şi profunzimea cei sunt caracteristice, papa Benedict al XVI-lea ne-a pus în faţa misiunii de responsabilitate pe care o are Biserica în zilele noastre, responsabilitate ce revine, însă, şi filosofilor, teologilor şi juriştilor. Papa a reafirmat că un sistem juridic care nu se bazează pe legea universală, a lui Dumnezeu, nu este un sistem juridic autentic, demn de acest nume şi capabil să ofere garanţii tuturor cetăţenilor”.
De ce pare atât de dificilă, în zilele noastre, înţelegerea importanţei legii naturale?
INS – „În decursul anilor, s-a alunecat din ce în ce mai mult, mai ales începând cu anii '70, când s-a înregistrat o criză în mediul academic. Mă gândesc, în special, la unii teologi care au pus la îndoială conceptul în sine de lege naturală; mă refer şi la anumiţi filosofi care – şi în prezent, în unele şcoli – continuă să afirme inexistenţa legii naturale […] Aceste modalităţi corespund, aşadar, unui profund relativism. Nu poate fi uitat nici modul în care se predă dreptul, bazat în multe aspecte, doar pe pozitivism, deci pe interpretarea legii, lăsându-se la o parte fundamentul acesteia”
Privitor la atacurile, din ultima perioadă, la adresa Bisericii şi a papei, atacuri referitoare la pronunţarea asupra unor realităţi care privesc societatea zilelor noastre, mons. Fisichella afirmă:
INS – „A existat dintotdeauna tendinţa de a marginaliza acţiunea pastorală a papei şi a episcopilor, în cadrul societăţii. Sunt, însă, încercări inutile şi ineficiente […] Noi avem o misiune, de la care nu ne putem abate, aceea de a anunţa, cu forţă şi curaj, adevărul Evangheliei. Asta nu înseamnă că adevărul evanghelic trebuie să fie în contradicţie cu un adevăr la care se ajunge prin intermediul raţiunii, iar provocarea este tocmai aceasta: să facem să se înţeleagă că, aşa-zisele „probleme delicate”, probleme etice pot fi înţelese nu doar pe calea credinţei, ci este însăşi raţiunea cea care conduce la adevăr”.

Articolul 21 din Constituţia italiană afirmă că toţi au dreptul de a-şi exprima liber opinia, drept care este, însă, contestat Bisericii de către unele formaţiuni politice. Ultimul exemplu este cel referitor la „pactul civil de solidaritate”, apoi la drepturile pentru „cuplurile de fapt”, faţă de care Biserica s-a pronunţat cu fermitate, afirmând imposibilitatea oricărui compromis. Faptul că Biserica exprimă punctul său de vedere este considerat, de către unii politicieni, ca un act de amestec în treburile politice.
Şi atunci, vine firesc întrebarea: Toţi pot să-şi exprime opinia, mai puţin Biserica? Monseniorul Rino Fisichella pentru Radio Vatican:
INS – „Din păcate, pare că aşa este, dar avem la dispoziţie nu doar garanţiile constituţionale ci şi îndârjirea noastră. Din acest punct de vedere suntem stăruitori şi nu vom rămâne în tăcere, nu putem rămâne în tăcere, şi asta pentru că suntem vocea credincioşilor noştri şi a atâtor cetăţeni care se simt în totală confuzie şi ale căror opinii nu se pot face auzite. Vom continua să fim prezenţi în societate, cu forţele şi cu responsabilităţile noastre, conştienţi de limitele pe care le avem şi de rolurile diferite pe care le deţinem. Dar, cu siguranţă, nu putem rămâne în tăcere”.

Aici, serviciul nostru audio: