2007-02-09 20:05:27

Ciocniri la Esplanada Moscheelor din Ierusalim din cauza unor lucrări decise de autorităile israeliene


(RV - 9 februarie 2007) Noi tensiuni în inima Ierusalimului. După rugăciunea musulmană de vineri, la Esplanada Moscheelor au izbucnit ciocniri: sute de palestinieni - care protestau împotriva lucrărilor decise în zonă de autorităţile israeliene - s-au ciocnit de fapt cu forţele de poliţie ale Statului ebraic. Mai multe persoane au fost rănite. Israelul prevede construirea unui nou pod metalic, de la piaţa Zidului Plângerii până la poarta Magreb şi îndepărtarea unei mici ridicături de teren, probabil de interes arheologic. Reacţii de protest au venit din cercuri palestiniene, din lumea islamică şi din ţările arabe moderate precum Egiptul şi Iordania. Dar, care este valoarea artistică a Esplanadei Moscheelor? Redacţia centrală Radio Vatican l-a întrebat pe părintele Michele Piccirillo, arheolog din cadrul Studiului Biblic Franciscan de la Ieruaslim.
Ins: - “În mod cert foarte mare, pentru istoria Ierusalimului şi pentru perioada ‘irodiană’. Explanada - sau cel puţin împrejmuirea externă, aşa cum o vedem acum - a fost construită de Irod şi este încă aproape intactă, în special partea inferioară. Pe timpul musulmanilor, apoi, au fost construite unele dintre cele mai frumoase monumente ale secolului 8. De exemplu, între frescele Capelei Sixtine din Vatican se află şi cea în care Isus este reprezentat dând cheile Sfântului Petru: în perspectivă se vede Cupola de pe Stâncă, pe care noi o numim Moscheea lui Omar. La muzeul Brera din Milano, în renumita pictură a lui Raffaello dedicată Logodnei Fecioarei, găsim de asemeni acest monument. În afară de aceasta, în interior, pe lângă Cupola de pe Stâncă, există atâtea altre monumente, dar cel principal este Moscheea Al Aqsa”.
Astăhzi, pe de o parte israelienii intenţionază să îndepărteze treptat o masă de pământ şi de structură considerată periculoasă pentru a o înlocui cu un pod metalic, pe de altă parte arabii se tem că săpăturile ar putea compromite baza Esplanadei şi a moscheii Al Aqsa. Care este realitatea?
Ins: - “Problema este politică, nu artistică. Când israelienii cu buldozere au ras la sol în trei zile un întreg cartier, a fost construit o mare piaţă în faţa Zidului Plângerii. A fost lăsat doar acest dâmb, un fel de zid de pământ pentru a intra în interiorul Esplanadei Moscheelor, care se găsesşte la un nivel superior, de patru sau cinci metri. Cu puţini ani în urmă, o parte din această rampă a cedat şi acum se vorbeşte de consolidarea ei, terminând astfel săpăturile. Autorităţile israeliene publică de obieci planul, dar pentru această lucrare un se cunoaşte. Am căutat pretutindeni şi un am reuşit să găsesc nici cea mai mică urmă. Între altele, există un aspect foarte delicat: sub această rampă se găsesşte una din cele mai vechi porţi de intrare la Templul din perioada ‘irodiană’, descoperită graţie unor tuneluri făcute, la vremea lor, de englezi”.
Dar e posibil a descoperi noi resturi arheologice?
Ins: - “Desigur, se poate spune şi despre ce este vorba. În toată zona există încă pietrele căzute pe timpul romanilor. Când romanii au distrus zidul care înconjura templul, pietrele - există blocuri masive bine tăiate - au căzut în exterior. Când arheologii israelieni, în 1968, au început să sape în jurul Zidului Plângerii şi apoi spre sud, au găsit acest munte de pietre. Unele sunt încă acolo, pentru că un au fost luate. E foarte posibil ca sub această rampă să fie alte din asemenea pietre, între care unele cu elemente decorative din partea superioară a templului”.








All the contents on this site are copyrighted ©.