Aprecieri şi auspicii, speranţe şi nelinişti ale lui Benedict al XVI-lea cu privire la situaţia actuală a României exprimate sâmbătă la primirea noului ambasador al ţării noastre pe lângă Sfântul Scaun

(RV - 20 ianuarie 2007) România în Uniunea Europeană, patrimoniul creştinilor în Bătrânul continent, sfidările globalizării, drumul ecumenic: sunt principalele teme abordate de papa Benedict al XVI-lea primind sâmbătă în Vatican noul ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun, Domnul Marius Gabriel Lazurcă pentru prezentarea scrisorilor de acreditare.
„Cu satisfacţie” Sfântul Scaun, care de mult - a amintit Benedict al XVI-lea - întreţine „raporturi strânse şi rodnice” cu România, a primit după „ani de eforturi” admiterea ei în Uniunea Europeană, semn al „unităţii regăsite de continentul european, după „lunga şi trista perioadă” a războiului rece.

România „bogată într-un patrimoniu creştin de netăgăduit” care a contribuit la a modela Europa Naţiunilor şi Europa popoarelor poate, de fapt - a subliniat pontiful - aduce „contribuţia sa originală la edificiul european pentru ca acesta „să nu fie doar o forţă economică şi o mare piaţă de bunuri de consum, dar să poată regăsi un nou avânt politic, cultural şi spiritual capabil să construiască un viitor promiţător pentru noile generaţii”. Dacă de multă vreme România este angajată „într-o profundă muncă de reînnoire a societăţii, cu preocuparea de a vindeca rănile trecutului şi permite tuturor să se bucure de libertăţile fundamentale şi să benficieze de progresele economice şi sociale”, Benedict al XVI-lea a rechemat responsabilii politici să acorde atenţie „cerinţelor unei solidarităţi active între toate straturile populaţiei evitând, ca în momentul globalizării, să se sape un şanţ tot mai mare între cetăţenii care, pe bună dreptate, au acces la dezvoltarea economică şi cei care se găsesc în mod treptat marginalizaţi, escluşi de la acest proces, după cum se observă în multe societăţi moderne”. Trebuie în egală măsură - a adăugat pontiful - să se garanteze „o justiţie independentă şi transparentă, capabilă să lupte cu succes împotriva celor care nu respectă binele comun şi deturnează legile în folosul propriu”.

În tema libertăţii religioase, Benedict al XVI-lea a recomandat „justiţie şi echitate” pentru ca „toate cultele recunoscute” să-şi „afle locul legitim în sânul societăţii române”, manifestându-şi satisfacţia pentru progresele guvernului „în delicata gestiune a restituirii bunurilor confiscate comunităţilor religioase”, exprimând în schimb „nelinişte” cu privire la chestiunea catedralei romano-catolice „Sfântul Iosif” din Bucureşti, aflată în centrul unor vii polemici din cauza construirii, la mai puţin de 10 metri distanţă, a unui bloc de 19 etaje. Papa a reiterat exigenţa de a „prezerva patrimoniul istoric şi valorile credinţei pe care catedrala le reprezintă nu numai pentru comunitatea catolică, dar pentru întreaga polulaţie română”. În fine, cele mai bune auspicii ale Sfântului Părinte pentru dialogul ecumenic la toate nivelurile între credincioşi catolici şi ortodocşi, în vederea şi a întâlnirii ecumenice europene, car va fi găzduită în oraşul Sibiu, în prima parte a lunii septembrie anul acesta.

Domnul Marius Gabriel Lazurcă, născut la Timişoara în martie 1971, este căsătorit şi tată a cinci copii. A fost profesor universitar de antropologie religioasă şi de literatură comparată până în 2006, având doctorate şi specializări la universitatea Sorbona din Paris şi la Universitatea de Vest din Timişoara. Este, în ordine cronologică, al patrulea ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României pe lângă Sfântul Scaun după restabilirea relaţiilor diplomatice la 15 mai 1990.

Sâmbătă la prezentarea Scrisorilor de acreditare, noul ambasador român a spus în discursul său că progresul şi aprofundarea relaţiilor diplomatice dintre Sfântul Scaun şi România sunt priorităţi constante ale politicii externe româneşti. În cursul perioadei dintre cele două războaie şi mai ales, după revoluţia română din 1989, raporturile bilaterale au fost marcate de o convergenţă tot mai crescută asupra numărului de chestiuni internaţionale şi printr-un acord profund asupra esenţialului: căutarea păcii, promovarea dreptăţii şi ataşamentul faţă de valorile necondiţionale ale demnităţii umane. Gesturile şi luările de poziţie ale Suveranului Pontif - a mai spus noul ambasador al ţării noastre - se bucură în România de un răsunet foarte larg, la nivelul autorităţilor, pecum şi în sânul Bisericilor, comunităţilor religioase şi societăţii civile. Ambasadorul român a amintit că „apelul la unitate şi reconciliere între creştini lansat de Ioan Paul al II-lea în cursul vizitei sale apostolice de neuitat la Bucureşti a suscitat pe bună dreptate bucuria şi speranţa românilor. Deopotrivă, a mai adăugat reprezentantul român la Vatican - cu mare interes şi profundă încredere sunt urmărite în România demersurile şi cuvintele actualului pontif, Benedict al XVI-lea.

"Ţară profund marcată de Ortodoxie, element de neînlocuit al indetităţii naţionale, România recunoaşte cu gratitudine contribuţia comunităţii catolice la patrimoniul spiritual, cultural şi istoric al Naţiunii".
Noul ambasador român a relevat faptul că în ultima vreme mari comunităţi româneşti s-au format şi trăiesc departe de patria lor de origine. "Un număr important dintre aceste comunităţi a putut beneficia de ospitalitatea şi generozitatea Bisericii catolice care le-a venit în ajutor nevoilor lor spirituale şi materiale. Este o mărturie de iubire creştină şi de deschidere ecumenică ce nu ne va lăsa indiferenţi şi căreia România îi răspunde printr-o profundă gratitudine".
Revenind în finalul discursului la vizita lui Ioan Paul al II-lea în România, ambasadorul Marius Gabriel Lazurcă a spus că ea "s-a întipărit de o manieră de neşters în inimile şi sufletele românilor. A fost un gest de iubire şi de reconciliere care ne obligă pe toţi la o angajare reînnoită pentru cauza unităţii creştine”. Aici invitaţia adresată lui Benedict al XVI-lea: „Suntem ferm convinşi că o vizită a Sanctităţii Voastre în România va avea efectul de a face mai intense schimburile dintre Sfântul Scaun şi România, între Biserica Romei şi Biserica ortodoxă română.

Aici o parte a serviciului nostru audio: