Bucuriile şi tristeţile oamenilor de astăzi, în discursul vibrant al papei Benedict al XVI-lea adresat luni Corpului diplomatic acreditat pe lângă Sf. Scaun, cu ocazia schimbului de urări la începutul noului an

RV 8 ian 2007. Privirea papei Benedict al XVI-lea asupra planetei şi apelul său la depăşirea diverselor crize politice, sociale şi umanitare, au fost în centrul tradiţionalului discurs de început de an adresat ambasadorilor Corpului diplomatic pe lângă Sf. Scaun, primiţi luni cu ocazia schimbului de urări la începutul noul an. Papa a cerut consolidarea a ceea ce este pozitiv în lume pentru a depăşi "cu înţelepciune şi tenacitate ceea ce degradează şi ucide omul".
Scandalul foametei şi al sărăciei în secolul XXI, pacea în continuare "violată şi luată în derâdere", atentatele la adresa vieţii; mai departe: crizele politico-umanitare din Africa, semnalele de renaştere socială în America Latină, expansiunea economică a giganţilor asiatici, riscul crizelor nucleare, iraniene şi coreene, apelurile la stabilitate în Orientul Mijlociu, apărarea rădăcinilor creştine ale Europei comunitare. Marile temele ale scenariului internaţional, sunt câteva din cele amintite luni de Benedict al XVI-lea primind Corpul diplomatic acreditat pe lângă Sf. Scaun, condus de decanul acestuia, ambasadorul Republicii San Marino, Giovanni Galassi.
Zece naţiuni africane citate explicit pentru evenimentele dar mai mult pentru problemele lor interne, şapte din Asia, trei pentru America Latină, patru din Orientul Mijlociu. Satisfacţie, pentru Europa în 27 de state, cu speranţa unui parcurs similar pentru Ţările Balcanice. Chiar şi numeric vorbind, intervenţia lungă dar detaliată a Sf. Părinte oferă un indiciu despre atenţia acordată situaţiei internaţionale şi efortul de evaluare în ansamblu şi în particular. Urarea iniţială de pace şi seninătate a Pontifului adresată Corpului diplomatic a fost schimbată în solidaritate faţă de cei care nu se bucură nici de pace nici de solidaritate, din cauza nerezolvatei drame dintotdeauna, sărăcia, care la începutul celui de al treilea mileniu continuă să priveze milioane de persoane, mai ales femei şi copii, de apă, hrană şi acoperiş:

Ins – "Scandalul foametei, care tinde să se agraveze, este inacceptabil într-o lume care dispune de bunuri, cunoştinţe şi mijloace pentru a-i pune capăt (...). Invit din nou responsabilii naţiunilor mai bogate să ia măsurile necesare pentru ca Ţările sărace, adesea pline de bogăţii naturale, să poată beneficia de roadele bunurilor care le aparţin lor în mod propriu". În această privinţă, papa a invitat Ţările care sprijină dezvoltarea să nu dea înapoi din faţa angajamentului de a destina 0,7% din produsul intern brut ajutorului internaţional, astfel încât să sprijine mai mult organizaţiile care se ocupă de crizele umanitare.
Vocea papei a devenit aproape insistentă, după ce a formulat cele mai bune urări noului secretar general ONU, Ban Ki-moon, înălţându-se pentru a denunţa multiplicarea unei crize progresive în negocierile de dezarmare, enfatizată prin contrast de creşterea cheltuielilor militare; la fel, pentru a condamna ferm, încă o dată, terorismul şi deci atentatele continue împotriva vieţii: acestea din urmă, frecvente şi pe continentul african, unde viaţa este respectată dar unde, a exemplificat pontiful, se încearcă banalizarea avortului folosindu-se de Protocolul de la Maputo. Şi o ameninţare la viaţă, a continuat papa, trebuie considerată relativizarea familiei fondată pe căsătorie, ca şi "agresiunea, uneori comisă sub aparenţa cercetării ştiinţifice, uşor de văzut în tentativele de legitimare ale clonării umane", o derivă - a observat Benedict al XVI-lea - alimentată de o cercetare ştiinţifică tentată să nu recunoască alte legi în afară de cele pe care şi le dă singură".
Când Benedict al XVI-lea a început analiza orizontului politic al singurelor regiuni ale planetei, prima sa reflecţie a fost marcată de preocupare. În primul rând, a afirmat, constatăm că pacea este adesea fragilă şi luată în derâdere. Iar Africa, punctul de plecare al analizei sale după continente, este quasi emblema acestei afirmaţii, începând cu drama din Darfur, care a suscitat o netă luare de poziţie a pontifului:

Ins – "Comunitatea internaţională pare neputincioasă de aproape patru ani, în ciuda iniţiativelor menite să sprijine populaţiile încercate şi să ducă la o soluţionare politică. Numai printr-o colaborare activă între Naţiunile Unite, Uniunea Africană, guvernele interesate şi alţi protagonişti, aceste mijloace vor putea deveni eficace. Invit pe toţi să acţioneze cu determinare: nu putem accepta ca atâţia nevinovaţi să continue să sufere şi să moară!".
Şi recenta instabilitate din Cornul Africii l-a indus pe Benedict al XVI-lea la un apel adresat părţilor în cauză, propunând ca simbol de concordie amintirea călugăriţei Leonella Sgorbati, sora ucisă pe 17 septembrie 2006 la Mogadishu, în Somalia. Papa a avut cuvinte pentru "progresul negocieilor" în Uganda, pământ stropit de sângele a prea mulţi copii-soldat, afirmând apoi că priveşte cu interes şi speranţă la tranziţia politică în Burundi şi în Republica Democratică Congo. Tot în Africa, Benedict al XVI-lea a urat un prezent mai bun pentru Ruanda, Cote d'Ivoire şi partea australă a continentului, unde milioane de persoane sunt reduse la o situaţie de mare vulnerabilitate. "Să nu uităm Africa!", a îndemnat papa care apoi s-a îndreptat spre una din marile întâlniri pastorale care-l priveşte direct peste câteva luni:

Ins – "Călătoria apostolică pe care o voi efectua în apropiata lună mai în Brazilia îmi dă ocazia să-mi îndrept privirea spre această mare ţară, care mă aşteaptă cu bucurie, şi spre întreaga Americă Latină şi Caraibi. Ameliorarea unor indici economici, diversele procese de integrare, eforturile menită să lărgească accesul la educaţie, să combată şomajul şi să reducă inechităţile în distribuirea veniturilor, constituie indicii de subliniat cu satisfacţie".
Alături de semnalele pozitive, convieţuiesc în America Latină lungi şi uneori grave situaţii sociale şi politice, cum ar fi Columbia, pentru care pontiful a solicitat eforturi de pacificare, Haiti, victimă a sărăciei şi a violenţei, dar şi Cuba, către care papa a îndreptat aceeaşi urare a lui Ioan Paul al II-lea: "Cuba să se deschidă lumii şi lumea, faţă de Cuba".
Aici, prima parte a discursului în rezumat audio:

(RV - 8 ianuarie 2006) În continuarea discursului către Corpul diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun primit luni dimineaţă în Sala Regia din Palatul apostolic pentru schimbul de urări la începutul noului an, papa Benedict al XVI-lea s-a oprit asupra marilor cifre demografice şi economice ale Asiei care prezintă, a spus, ţări „în plină expansiune”, precum China şi India. După ce a salutat „comunităţile catolice, mici dar vioaie” ale continentului, în favoarea cărora a invocat posibilitatea de „a trăi şi acţiona într-un climat de libertate religioasă”, papa a stigmatizat o „anumită fragilitate a proceselor de democratizare” în Timorul de Est, dar şi agravarea violenţelor în Afghanistan şi „periculoasele focare de tensiune” din peninsula coreeană:
INS - „Obiectivul reconcilierii poporului coreean şi al denuclearizării Peninsulei, care vor avea efecte benefice în toată regiunea, trebuie să fie urmărite în cadrul negocierilor. Trebuie evitate gesturi ce pot compromite tratativele, fără a condiţiona de rezultate ajutoarele umanitare destinate păturilor mai vulnerabile ale populaţiei”.
O negociere dificilă asupra chestiunii nucleare priveşte şi Iranul. Papa s-a referit la aceasta ca la un posibil factor de stabilizare pentru situaţia mereu încordată a ariei Orientului Mijlociu, în cazul când Teheranul „ar accepta un răspuns satisfăcător la preocupările legitime ale comunităţii internaţionale”. Apoi, „marile nelinişti” suscitate de situaţia din Ţara Sfântă au stimulat noi şi presante îndemnuri din partea lui Benedict al XVI-lea:
INS - Reînnoiesc apelul meu presant tuturor părţilor în cauză în complexul eşichier politic al regiunii, cu speranţa ca să se consolideze semnele pozitive dintre israelieni şi palestinieni înregistrate în cursul ultimelor săptămâni (...) Pentru a pune capăt crizei şi suferinţelor pe care ea le provoacă în populaţii, e nevoie să se procedeze printr-o abordare globală care să nu excludă pe nimeni de la căutarea unei soluţii negociate şi ca să ţină cont de aspiraţiile şi interesele legitime ale diferitelor popoare implicate; în mod special, libanezii au dreptul să-şi vadă respectată integritatea şi suveranitatea ţării lor; israelienii au dreptul să trăiască în pace în Statul lor, palestinienii au dreptul la o patrie liberă şi suverană”.

În fine, Europa. Papa şi-a manifestat satisfacţia pentru intrarea foarte recentă în structurile comunitare a Bulgariei şi României. Luni în Vatican, ţara noastră era reprezentată de personalul diplomatic al ambasadei României pe lângă Sfântul Scaun, condus de însărcinatul cu afaceri ad interim, doamna Diana Bubenek Turconi. Noul ambasador Marius Gabriel Lazurcă, sosit deja la post, urmând să prezinte curând scrisorile de acreditare. Cu referire la Bulgaria şi România papa a spus că sunt ţări cu o îndelungată tradiţie creştină. O caracteristică ce l-a făcut pe pontif să reamintească un concept niciodată prea mult repetat:
INS - „În momentul în care se fac pregătiri pentru a celebra cea de-a 50-a aniversare a Tratatelor de la Roma, o reflecţie se impune asupra Tratatului constituţional. Urez ca valorile fundamentale ce sunt la baza demnităţii umane să fie pe deplin protejate, în special libertatea religioasă în toate dimensiunile ei şi drepturile instituţionale ale Bisericilor. În acelaşi timp, nu se poate face abstracţie de inegalabilul patrimoniu creştin al acestui continent, care a contibuit în mare măsură la modelarea Europei naţiunilor şi a Europei popoarelor”.

Şi pentru Blacani, Benedict al XVI-lea a formulat auspicii nu numai pentru o deplină înrădăcinare a stabilităţii regionale -, curând, a amintit între altele, va fi „definitiv” statutul pentru Kossovo - dar şi o viitoare integrare în structurile comunitare europene. Apoi, un ultim apel al pontifului pentru toţi aceia care, în Bătrânul Continent, sunt tentaţi de terorism” - „o cale fără ieşire”, potrivit papei - şi auspicii pentru ceea ce a definit „conflicte îngheţate”, pentru ca acestea - este speranţa lui Benedict al XVI-lea - să poată găsi rapid o soluţie definitivă”, la fel ca şi acele „tensiuni frecvente, legate în zilele noastre de resursele energetice”.
„Situaţiile pe care am voit să le evoc - a observat la sfârşit Sfântul Părinte - constituie o provocare ce ne priveşte pe toţi; este vorba de o sfidare care consistă în a promova şi consolida tot ceea ce este pozitiv în lume şi a depăşi prin bunăvoinţă, tenacitate şi chibzuinţă, tot ceea ce răneşte, degradează şi ucide omul. Numai respectând persoana umană - a încheiat pontiful - este posibil să se promoveze pacea şi numai construind pacea se pun bazele pentru un autentic umanism integral.

Amintim că în prezent numărul Statelor care întreţin relaţii diplomatice depline cu Sfântul Scaun se ridică la 175. La acestea, se adaugă Comunităţile Europene şi Suveranul Ordin Militar de Malta şi două Misiuni cu carcater special: Misiunea Federaţiei Ruse, condusă de un ambasador şi Oficiul Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, condus de un director.

În ceea ce priveşte anul abia încheiat, la 16 decembire 2006 Sfântul Scaun a stabilit relaţii diplomatice cu Republica Muntenegru la nivel de nunţiatură apostolică din partea Sfântului Scaun şi de ambasadă din partea Republicii Muntenegru. La 19 aprilie Sfântul Scaun a semnat un Acord de bază cu Bosnia şi Herţegovina prin care sunt confirmate unele principii şi definite unele dispoziţii privind chestini de interes comun. În afară de aceasta, la 9 octombrie Sfântul Scaun a procedat la schimbul Instrumentelor de ratificare a Acordului care fusese semnat la 29 noiembrie 2005 între Sfântul Scaun şi Oraşul Liber şi Hanseatic Hamburg pentru a reglementa raporturile dintre Biserica catolică şi Oraşul-Land menţionat. Acordul a intrtat în vigoare în ziua succesivă schimbului Instrumentelor de ratificare, conform normei art.23 alineatul 2 al aceluiaş Acord.

Aici a doua parte în rezumat a discursului papei către Corpul diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun: