Sfinţenia este vocaţia tuturor celor botezaţi. La rugăciunea "Angelus" papa a îndemnat creştinii să rămână credincioşi Botezului lor

(RV - 7 ianuarie 2007) Botezul lui Isus în Iordan este o anticipare a Botezului său de sânge pe Cruce şi simbol al întregii lucrări sacramentale prin care Răscumpărătorul va înfăptui mântuirea omenirii. A amintit papa Benedict la rugăciunea "Angelus", duminică, în sărbătoarea Botezului Domnului. Subliniată de pontif legătura strânsă dintre Botezul lui Cristos şi Botezul nostru prin care renăscuţi "din apă şi din Duh" devenim făpturi noi; cerurile se deschid deasupra noastră şi noi putem parcurge calea mântuirii ascultându-l pe Fiul preaiubit al lui Dumnezeu şi împlinind voinţa sa. Iată textul alocuţiunii:

"Dragi fraţi şi surori,
se celebrează astăzi sărbătoarea Botezului Domnului, care încheie timpul Crăciunului. Liturghia ne prezintă povestirea Botezului lui Isus în Iordan în redactarea sfântului Luca (cfr 3,15-16.21-22). Evanghelistul povesteşte că în timp ce Isus se ruga, după ce a primit Botezul între atâţia care fuseseră atraşi de predica Înaintemergătorului, s-a deschis cerul şi Duhul Sfânt a coborât peste el sub formă de porumbel. În acel moment s-a auzit din cer un glas care zicea. „Tu eşti Fiul meu preaiubit, în tine îmi găsesc toată bucuria” (Lc 3,22).

Botezul lui Isus la Iordan este amintit şi pus în evidenţă, deşi în mod diferit, de toţi evangheliştii. De fapt, făcea parte din predica apostolică, întrucât constituia punctul de plecare a întregii serii de fapte şi de cuvinte despre care apostolii trebuiau să dea mărturie (cfr Fap 1,21-22; 10,37-41). Comunitatea apostolică îl considera foarte important, nu numai pentru că în acea împrejurare pentru prima dată în istorie, avusese loc manifestarea misterului trinitar în mod clar şi complet, dar şi pentru că de la acel eveniment începuse ministerul public al lui Isus pe străzile Palestinei. Botezul lui Isus în Iordan este o anticipare a botezului său de sânge pe Cruce, şi este simbol şi al întregii lucrări sacramentale prin care Răscumpărătorul va înfăptui mântuirea umanităţii. Iată pentru ce tradiţia patristică a acordat mare interes acestei sărbători care este cea mai veche după cea a Paştelui. „La Botezul lui Cristos - cântă liturgia de azi - lumea este sfinţită, păcatele sunt iertate; în apă şi în Duh devenim creaturi noi” (Antif. la Benedictus, ora Laudelor).

Există o relaţie strânsă între Botezul lui Cristos şi Botezul nostru. La Iordan s-au deschis cerurile (cfr Lc 3,21) pentru a arăta că Salvatorul ne-a deschis calea mântuirii şi noi o putem parcurge tocmai datorită noii naşteri „din apă şi din Duh” (In 3,5) care se realizează la Botez. În el noi suntem inseraţi în Trupul mistic al lui Cristos care este Biserica, murim şi înviem împreună cu el, ne îmbrăcăm cu el, aşa cum în repetate rânduri subliniază apostolul Paul (cfr 1Cor 12,13; Rom 6,3-5; Gal 3,27). Angajamentul care decurge din Botez este prin urmare acela de „a-l asculta” pe Isus”; adică, a crede în el şi a-l urma cu docilitate făcând voinţa sa. În felul acesta fiecare poate tinde la sfinţenie, o menire, care, cum a amintit Conciliul Vatican II, constituie vocaţia tuturor celor boztezaţi. Să ne ajute Maria, Mama Fiului preaiubit al lui Dumnezeu, să fim întodeauna credincioşi Botezului nostru”.

După rugăciunea „Angelus” şi înainte de saluturile în limbile franceză, engleză, germană, spaniolă, polonă şi italiană papa Benedict a reamintit că la Liturghia celebrată în Capela Sixtină în cursul dimineţii a administrat sacramentul Botezului unui număr de 13 copii, şase feţiţe şi 7 băieţi:

„Dimineaţa aceasta, aşa cum este obiceiul în sărbătoarea Botezului Domnului, am avut bucuria să botez câţiva copii. Invit de aceea să vă rugaţi pentru aceşti noi creştini şi pentru părinţii lor, pentru naşii şi naşele lor. Fecioara Maria să vegheze mereu asupra lor.”

Aici, sinteza auidio a serviciului nostru: