Epifania lui Cristos este şi epifania Bisericii: alocuţiunea papei la rugăciunea Angelus şi urările de Crăciun adresate Bisericilor Orientale

RV 6 ian 2007. Aici, alocuţiunea Sf. Părinte la recitarea rugăciunii Angelus Domini, sâmbătă, în Piaţa San Pietro, în solemnitatea Epifaniei Domnului.

"Dragi fraţi şi surori, solemnitatea de azi a Epifaniei celebrează manifestarea lui Cristos Magilor, eveniment căruia sf. Matei îi acordă o evidenţiere deosebită (cfr Mt 2,1-12). Relatează în evanghelia sa că unii "magi" – probabil capi religioşi persani – au ajuns la Ierusalim conduşi de o "stea", un fenomen luminos ceresc intrepretat de ei ca semn al naşterii unui nou rege al Iudeilor. Nimeni, în oraş, nu ştia ceva, mai mult, regele în funcţie, Irod, a rămas foarte tulburat de ştire şi a conceput tragicul plan al "uciderii pruncilor nevinovaţi", pentru a-l elimina pe rivalul nou-născut. Magii, în schimb, se încredinţează Sfintelor Scripturi, în particular profeţiei lui Mihea, potrivit căreia Mesia trebuia să se nască la Betleem, oraşul lui David, situat la circa zece kilometri în sudul Ierusalimului (cf Mih 5,1). Porniţi în acea direcţie, au văzut din nou steaua şi plini de bucurie, au urmat-o pînă când s-a oprit asupra unei colibe. Intrară şi găsiră pe Copil cu Maria. S-au închinat înaintea lui şi ca omagiu adus demnităţii sale regale, i-au oferit aur, smirnă şi tămâie.
De ce acest eveniment atât de important? Pentru că în el începe să se realizeze aderarea popoarelor păgâne la credinţa în Cristos, după făgăduinţa făcută de Dumnezeu lui Avram, despre care ne relatează cartea Genezei: "În tine vor fi binecuvântate toate familiile pământului" (Gn 12,3). Dacă, aşadar, Maria, Iosif şi păstorii de la Betleem reprezentau poporul lui Israel care l-a primit pe Domnul, Magii sunt, în schimb, primiţia neamurilor, chemate şi ele să facă parte din Biserică, noul popor al lui Dumnezeu, bazat nu atât pe omogenitatea etnică, lingvistică sau culturală, ci numai pe credinţa comună în Isus, Fiul lui Dumnezeu. Epifania lui Cristos, prin urmare, este în acelaşi timp epifania Bisericii, adică manifestarea vocaţiei şi misiunii sale universale. În acest context sunt bucuros să îndrept salutul meu cordial iubiţilor fraţi şi surori ai Bisericilor Orientale care urmând calendarul iulian, celebrează mâine Sfânta Naştere a Domnului: le urez cu afecţiune belşug de pace şi de prosperitate creştină.
Îmi place să amintesc apoi că de Epifanie se celebrează Ziua Mondială a Copilăriei Misionare. Este sărbătoarea copiilor creştini care trăiesc cu bucurie darul credinţei şi se roagă pentru ca lumina lui Isus să ajungă la toţi copii lumii. Le mulţumesc copiilor din "Sfânta Copilărie", prezentă în 110 ţări, pentru că sunt cooperatori preţioşi ai Evangheliei şi apostoli ai solidarităţii creştine faţă de cei mai nevoiaşi. Încurajez educatorii să cultive în cei mici spiritul misionar pentru ca să se nască dintre ei misionari pasionaţi, mărturisitori ai tandreţei lui Dumnezeu şi vestitori ai iubirii sale. Ne adresăm acum Fecioarei Maria, Stea a evanghelizării: prin mijlocirea ei, creştinii din orice parte a pământului să poată trăi ca fii ai luminii şi să conducă oamenii la Cristos, adevărata lumină a lumii".

După recitarea rugăciunii Angelus şi Binecuvântarea apostolică, papa a salutat cei aproximativ 90 de mii de credincioşi, romani şi pelerini, veniţi sâmbătă în Piaţa Sf. Petru, scăldată de razele timide dar insistente ale soarelui. În particular, Sf. Părinte a salutat tradiţionalul corteu istorico-folcloristic de Epifanie, dedicat în acest an teritoriului Munţilor Cimini, din provincia laţială de Viterbo: banda muzicală, sute de figuranţi în costume de epocă, pe jos sau călare, de la costumele legiunilor şi patricienilor Romei antice, la cele medievale şi ale Protecţiei civile din zilele noastre.
În fine, urând tuturor o sărbătoare frumoasă, Benedict al XVI-lea le-a dat întâlnire pe mâine, duminică, sărbătoarea Botezului Domnului.

Aici, sinteza audio cu Binecuvântarea apostolică: