"Nu lăsaţi să ne fie furat pruncul ceresc din ieslea noastră de sfântul Crăciun”:
îndeamnă episcopul diecezei de Iaşi PS Petru Gherghel adresându-se şi ascultătorilor
noştri cu ocazia sărbătorii Naşterii Domnului
(RV - 19 decembrie 2006) Episcopul Petru Gherghel, al diecezei de Iaşi, responsabil
pentru migranţi în cadrul Conferinţei episcopilor catolici din România, se adresează
ascultătorilor Radio Vatican cu o formă prescurtată a mesajului său de Crăciun 2006.
Scrisoarea pastorală intitulată "Naşterea Domnului, naşterea istorică, naştere
mereu actuală", a fost publicată pe site-ul diecezan ercis.ro. În continuare,
versiunea audio: Şi cuvântul s-a făcut trup şi a locuit printre
noi. Cristos se naşte, măriţi-l, Cristos
din ceruri, întâmpinaţi-l, Cristos pe pământ, înălţaţi-vă. Iubiţi fraţi şi surori în Cristos, dragi ascultători ai Radioului
Vatican, Celebrăm din nou Crăciunul, Naşterea Domnului Nostru Isus Cristos
în anul 2006, naştere după trup pentru naşterea şi viaţa noastră sufletească. Nu facem
o simplă comemorare a unui eveniment trecut, ci retrăim sacramentul mântuirii noastre,
aşa ne învaţă Leon cel Mare, papă, într-una dintre omiliile sale când spune: "Noi
considerăm naşterea Domnului, acest mister al Cuvântului făcut trup, nu ca pe o amintire
a unui eveniment trecut, ci ca pe un fapt care se actualizează sub ochii noştri" (Leon
cel Mare, Ser. 9). Nu este vorba, aşadar, de un zbor liric între prezent şi
trecut, ci este o retrăire plină de mister a aceluiaşi fapt care s-a întâmplat acum
peste 2000 de ani. În sărbătoarea Naşterii Domnului cel care lucrează este însuşi
Cristos, care prin harul său ne face capabili şi părtaşi de natura sa pe care noi
o adorăm în firea noastră. În ziua de Crăciun se realizează marele har al acestei
noi prezenţe, căci acum, astăzi, sacramentul naşterii Domnului străluceşte în faţa
ochilor noştri cu o nouă şi vie splendoare. Trăim, aşadar, marele sacrament al
mântuirii la începutul său, când Fiul cel veşnic al Tatălui îşi începe opera mântuirii
lumii. Nu ar fi avut loc jertfa de pe cruce - moartea şi, mai ales, învierea glorioasă,
dacă nu ar fi avut loc mai întâi întruparea, naşterea lui Isus după trup. Nu putem
şi nu trebuie să separăm învierea de naştere, nici prezentul de trecut. E atât
de frumos Crăciunul, se face atâta sărbătoare, atâta lume este angajată în evenimentul
retrăit, încât motivaţia tuturor manifestărilor şi a sărbătorii untori este în pericol
să fie, dacă nu uitată cu totul, cel puţin neglijată şi lăsată undeva pe ultimul loc.
La Crăciun bucuria are un singur fundament, toate manifestările cu toate culorile
lor au o singură explicaţie, prezenţa pruncului divin în lume, în viaţă, în istorie. Căci
există un pericol, acela de a uita explicaţia profundă a fenomenelor ce se manifestă
în timpul sărbătorilor de Crăciun, de a rămâne doar la suprafaţa evenimentului şi
de a nu pătrunde în inima lui. Există pericolul ca unii să ni-l fure pe Isus aşezând
în locul său păpuşi, cadouri de tot felul, bunuri şi dulciuri sau chiar fiinţe necuvântătoare
uitând cu totul de motivul real al Crăciunului: naşterea pruncului dumnezeiesc, Cuvântul
cel veşnic al Tatălui. Pruncul din iesle nu e cel din ghips sau cel meşteşugit
de mâna omului, oricât de iscusit ar fi el, ci e însuşi Isus, Fiul lui Dumnezeu cel
viu, care s-a născut din Fecioara Maria şi care prin lucrarea sa a mântuit lumea şi
a adus în lume adevărata bucurie şi speranţă. El nu trebuie să lipsească din mijlocul
sărbătorilor de Crăciun, dacă vrem ca ele să fie reale şi adevărate. Adevăratul
prunc din iesle este Isus, Fiul lui Dumnezeu cel viu, Pruncul din iesle este Cuvântul
veşnic al Tatălui, care s-a făcut trup Iubiţi fraţi şi surori în Domnul, dragi
ascultători Mă bucur să vă amintesc şi cu această fericită ocazie a sărbătoririi
Naşterii Domnului că toate argumentele acestui adevăr le-am primit prin revelaţie,
prin descoperire din partea lui Dumnezeu. El a binevoit să ni le transmită prin cuvântul
său din Biblie. Nu am fi cunoscut acest lucru dacă nu ne-ar fi învăţat, nu numai profeţii
luminaţi de Duhul Sfânt, ci chiar însuşi Isus Cristos, Cuvântul veşnic al Tatălui,
care la împlinirea timpurilor s-a făcut om şi a locuit între noi (In
1,14) Aceasta e marea noastră bucurie şi marea noastră siguranţă de Crăciun. Dumnezeu
Tatăl l-a trimis în lume să se nască, să se facă asemenea nouă şi să ne asigure de
acest adevăr şi de această iubire. Cu aceşti ochi trebuie să-l privim pe prunc şi
să vedem dincolo de înfăţişarea plăpândă a copilului din iesle Cuvântul Tatălui ceresc
întrupat pe pământ dintr-o Fecioară. Acest adevăr nu l-am fi putut cunoaşte decât
dacă nu ni l-ar fi descoperit Dumnezeu însuşi prin Duhul său în Sfintele Scripturi.
Vă invităm să vă apropiaţi de ieslea din Betleem luminaţi de textele biblice şi
să faceţi sărbătoare de Crăciun, dar nu orice fel de sărbătoare, ci sărbătoare în
suflet, sărbătoare în familii, sărbătoare în comunităţi, sărbătoare în Biserici. Vă
invit să priviţi şi să vedeţi în iesle, dincolo de formele de lemn, de marmură, de
ipsos sau de orice alt material din care e prezentat pruncul, pe însuşi Isus, Dumnezeu
prezent în istoria şi în viaţa noastră, în familia din Betleem, dar şi în familiile
noastre, în bisericile unde ne întrunim la celebrarea naşterii sale, dar mai ales
în inimile noastre, curate şi pline de credinţă, unde vrem să-i simţim cu adevărat
prezenţa sa dumnezeiască. Mă bucur să vă transmit prin intermediul Radiolului
Vatican vouă tuturor fiilor Bisericii nostre, indiferent unde vă aflaţi pentru
muncă sau studiu, vouă care credeţi în venirea Pruncului divin, vă transmit împreună
cu Preasfinţitul nostru auxiliar Aurel, cu toţi colaboratorii noştri din Iaşi, de
la episcopie, seminar şi parohii, salutul meu părintesc şi creştinesc şi urările sfinte,
prin cuvintele apostolului neamurilor: "Bucuraţi-vă întotdeauna! Rugaţi-vă fără
încetare! Harul Domnului nostru Isus Cristos să fie cu voi cu toţi!" (1Tes
5,16-28). Sărbători fericite! Crăciun fericit ! La mulţi şi binecuvântaţi
ani!