În faţa lumii creştine din Orient şi din Occident papa Benedict al XVI-lea şi patriarhul ecumenic ortodox Bartolomeu I îşi dau îmbrăţişarea de pace rugându-se împreună pentru ajungerea la deplina comuniune între catolici şi ortodocşi. Papa a asistat la Divina Liturghie celebrată de patriarhul ecumenic şi amândoi au semnat la sfârşit o Declaraţie comună în care se angajează să lucreze pentru unitatea creştinilor care se va realiza cum şi când Domnul va vrea

(RV - 30 noiembrie 2006) O îmbrăţişare de pace, schimbată reciproc cu multă căldură, întruchipează „puntea” ecumenică atât de dorită între Orient şi Occident: de la cuvinte la gesturi, Dumnezeiasca Liturghie celebrată joi de patriarhul ecumenic Bartolomeu I în biserica Sfântului Gheorghe din Istanbul în prezenţa lui Benedict al XVI-lea a dat vizibilitate acelei dorinţe de unitate care caracterizează mersul actual al Bisericii catolice şi al celei ortodoxe. Deosebit de mişcător a fost momentul în care papa Benedict a recitat în limba greacă rugăciunea „Tatăl nostru” în timpul lungii şi sugestivei celebrări euharistice, cu tradiţionalele căntări specifice ritului bizantin. În discursul său, centrat pe figurile celor doi fraţi apostoli, Petru şi Andrei, Benedict al XVI-lea a afirmat că divizările existente între creştini sunt „un scandal pentru lume şi un obstacol pentru proclamarea Evangheliei”, şi a reînnoit angajamentul Bisericii catolice pe drumul spre deplina comuniune: angajament asumat, în jurul orei 12.30, prin semnătura pusă josul paginii cuprinzând Declaraţia comună.

Benedict al XVI-lea sosise la Patriarhatul ecumenic joi dimineaţă, spre ora nouă, dar deja în după amiaza zilei miercuri, târziu porţile străvechiului sediu patriarhal ortodox se deschiseseră - 27 de ani după vizita lui Ioan Paul al II-lea - pentru a primi din nou un episcop al Romei. Patriarhul Bartolomeu I, care îl aşteptase pe papa la aeroportul din Istanbul, l-a însoţit pe Benedict al XVI-lea în biserica patriarhală a Sfântului Gheorghe, unde papa a venerat relicvele sfântului Grigore din Nazianz şi ale sfântului Ioan Gură de Aur, oferite în 2004 de papa Ioan Paul al II-lea Patriarhatului ecumenic.

Dar să revenim la celebrarea de joi, cea de-a treia zi a călătoriei apostolice. Din Istanbul, unul dintre trimişii noştri, Sergio Centofanti:
INS - „Frumusetea si solemnitatea Liturghiei ortodoxe fac sa se întrevada sclipirile misterului divin prin bogatia semnelor: miscari, imagini, lumini si melodii ale cântului bizantin. Totul converge spre sfinţenia şi spre întâlnirea dintre om şi spirit. Papa asistă cu mare atenţie la Divina Liturghie prezidată de Bartolomeu I; „cu multă tristeţe mărturisim că nu putem încă să celebrăm împreună Sfintele Taine şi ne rugăm să vină ziua în care această unitate sacramentală se va putea realiza pe deplin”. Astfel patriarhul Bartolomeu I a exprimat durerea că nu se pot împărtăşi din aceeaşi pâine şi din acelaşi potir. „Noi ne închinăm cu umilinţă şi părere de rău în suflet - a mai spus patriarhul - în faţa Domnului nostru Isus Cristos, a cărui tunică ţesută dintr-o bucată noi am împărţit-o”. Însă, iată bucuria de a păşi împreună în iubirea care arată lumii că suntem ucenici ai lui Cristos; bucuria intensă şi recunoştinţa manifestată de patriarhul ecumenic pentru faptul că papa a venit aici, să viziteze o Biserică soră, mică numeric dar mare în cinste.
Este iubirea fraternă - a explicat papa Benedict în discursul său - motivul care îl poartă pe succesorul lui Petru în Biserica întemeiată de fratele Andrei, apostolul care a fost chemat primul de Isus. Este angajamentul pentru unitate, început în 1964 de papa Paul al VI-lea şi patriarhul ecumenic Athenagoras I, care au înlăturat - a afirmat papa - tragicele excomunicări sau anateme din 1054:
INS - „Divizările existente între creştini sunt un scandal pentru lume şi un obstacol pentru proclamarea Evangheliei. În ajunul patimilor şi morţii sale, Domnul, înconjurat de ucenici, s-a rugat cu fervoare ca ei să fie una, pentru ca lumea să poată crede (cfr In 17,21). Numai prin comuniunea fraternă dintre creştini şi prin iubirea reciprocă mesajul iubirii lui Dumnezeu pentru orice bărbat şi femeie devine credibil”.
 
Misiunea evanghelizatoare, a continuat pontiful, este încă şi mai urgentă, având în vedere faptul că şi ţinuturi creştine ca Europa îşi pierd rădăcinile creştine, dacă nu de-a dreptul le refuză. În drumul spre unitate cu ortodocşii, există în special serviciul universal al succesorului lui Petru, apostolul care - în pofida slăbiciunii sale personale - a fost chemat să fie stânca pe care Biserica avea să să fie zidită:
INS - „Ioan Paul al II-lea a vorbit despre milostivirea care caracterizează serviul pentru unitate al lui Petru, o milostivire pe care Petru însuşi a experimentat-o cel dintâi. Pe această bază, Ioan Paul al II-lea a făcut invitaţia de a intra în dialog fratern cu scopul de a identifica căile în care ministerul petrin ar putea fi exercitat astăzi, deşi respectându-i natura şi esenţa, încât să realizeze un serviu de iubire recunoscut de unii şi de alţii. Este dorinţa mea astăzi să rechem şi să reînnoiesc această invitaţie”.

 
Sfântul Andrei - a explicat papa - a avut o altă sarcină de la Domnul, aceea de a favoriza întâlnirea rodnică dintre mesajul creştin şi cultura elenă. Roluri diferite, deci, dar una şi aceeşi misiune: de a iubi până la sfârşit. Şi atât sfântul Petru cât şi sfântul Andrei au suferit martirajul crucii. Unitatea este obiectivul care reuneşte atâţia creştini la picioarele lui Cristos răstignit şi care obligă Biserica - a subliniat papa - să continue pelerinajul său între persecuţiile lumii şi mângâierile lui Dumnezeu:
INS - „Şi secolul care abia s-a scurs a văzut martori curajoşi ai credinţei, atât în Răsărit cât şi în Apus. Şi astăzi există mulţi asemenea martori în diferite părţi ale lumii. Să-i amintim în rugăciunea noastră şi să le oferim în orice mod posibil sprijinul nostru, în timp ce cerem cu insistenţă tuturor liderilor lumii să respecte libertatea religioasă ca drept fundamental al omului”.

 
La terminarea Divinei Liturghii, papa şi patriarhul ecumenic s-au prezentat la balconul palatului patriarhal, binecuvântând în latină şi în greacă credincioşii prezenţi. Multe au fost aplauzele la care au răspuns salutând cu mâinile unite ridicate în sus. Apoi s-a desfăşurat ceremonia semnării Declaraţiei comune în care Benedict al XVI şi Bartolomeu I exprimă bucuria de a se simţi fraţi şi reînnoiesc angajamentul în vederea deplinei comuniuni.
INS - secvenţe muzicale din timpul Sf.Liturghii.
Aici serviciul audio cu vocea lui Benedict al XVI-lea: