"Fie ca această întâlnire să întărească afecţiunea noastră reciprocă şi să reînnoiască angajamentul nostru comun de a persevera în itinerarul care duce la reconcilierea şi pacea Bisericilor": papa Benedict al XVI miercuri seară la întâlnirea cu patriarhul ecumenic Bartolomeu I (textul discursului papei)

(RV - 29 noiembrie 2006) Miercuri în cursul după amiezii, Benedict al XVI-lea a sosit la Istanbul, călătoria apostolică intrând astfel în dimensiunea ei ecumenică. De la aeroport pontiful s-a trasferat la sediul Patriarcatului ecumenic. Întâlnirea cu patriarhul Bartolomeu a început cu o vecernie celebrată în biserica patriarhală Sfântul Gheroghe urmată de o întâlnire privată cu Bartolomeu I la sediul patriarhatului.
INS - sunete de clopote
La intrarea în biserică a papei şi a patriarhului s-au cântat şapte antifoane. Al doilea şi al treilea antifon au fost în cinstea sfinţilor Petru şi Paul, patronii Bisericii Romei şi a sfântului Andrei, patron al Bisericii Constantinopolului. Al cincilea antifon era nou şi a fost intonat prima dată cu ocazia vizitei papei Paul al VI-lea în 1967 şi cântă bucuria Constantinopolului care primeşte pe acela care este în fruntea Bisericii Romei şi la sediul lui Petru. După lecturi din profetul Zaharia care cheamă popoarele din Orient şi din Occident şi le reuneşte la Ierusalim s-a recitat rugăciunea domnească „Tatăl nostru” . După cuvântul patriarhului Bartolomeu a urmat discursul lui Benedict al XVI-lea care a început cu primul verset al psalmului 133. „Iată cât de bine şi de plăcut este ca să locuiască fraţii împreună!” (Ps 133,1)
INS - Benedict al XVI-lea
Celebrarea s-a încheiat cu venerarea relicvelor sfinţilor Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur.
Joi, sărbătoarea sfântului Andrei, papa va celebra Liturghia euharistică în capela reprezentanţei pontificale din Istanbul apoi va lua parte la Sfânta Liturghie oficiată de Bartolomeu în Biserica patriarhală Sfântul Gheorghe a patriarhatului ecumenic din Istanbul un de va rosti un discurs iar la sfârşit împreună cu patriarhul Bartolomeu vor semna o Declaraţie comună.
Serviciul audio:


În continuare discursul lui Benedict al XVI-lea rostit miercuri searè la vecernia de primire în Catedrala patriarhală Sfântul Gheorghe.

„Iată cât de bine şi de plăcut este ca să locuiască fraţii împreună!” (Ps 133,1)

Sanctitate,
"Sunt profund recunoscător pentru primirea fraternă pe care mi-aţi făcut-o personal precum şi de Sfântul Sinod al Patriarhatului ecumenic şi îi voi păstra cu preţuire amintirea pentru totdeauna în inima mea. Mulţumesc Domnului pentru darul acestei întâlniri, atât de încărcate de adevărată bunăvoinţă şi de semnificaţie eclezială.
Îmi este de mare bucurie faptul de a fi între voi, fraţi în Cristos, în această Biserică catedrală, în timp ce ne rugăm împreună Domnului şi amintim importantele evenimente care au susţinut străduinţa noastră a de lucra împreună la deplina unitate dintre catolici şi ortodocşi. Doresc, înainte de toate, să amintesc decizia curajoasă de a înlătura amintirea anatemelor din 1054. Declaraţia comună a papei Paul al VI-lea şi patriarhului Atenagoras, scrisă în spiritul unei iubiri reciproce, a fost citită solemn într-o ceremonie ţinută simpultan în Bazilica Sfântul Petru din Roma şi în această Catedrală patriarhală. Tomul patriarhului era bazat pe profesiunea de credinţă ioanee: „Ho Theòs agapé estìn” (1In 4,9), Deus caritas est! În perfectă sintonie papa Paul al VI-lea a ales să înceapă propria Scrisoare cu îndemnul paulin: „Ambulate in dilectione” ( Ef 5,2) „Umblaţi în iubire”. Pe acest fundament de iubire reciprocă s-au dezvoltat noi relaţii între Bisericile Romei şi Constantinopolului.
Semne ale acestei iubiri au fost evidente în numeroase declaraţii de angajare împărătşită şi de multe gesturi pline de semnificaţie. Atât Paul al VI-lea cât şi Ioan Paul al II-lea au fost primiţi cu căldură ca vizitatori în această biserică a Sfântului Gheorghe şi s-au asociat patriarhilor respectiv Atenagoras I şi Demetrios I în a întări impulsul spre înţelegerea reciprocă şi căutarea deplinei unităţi. Cinstite şi binecuvântate să le fie numele!
Mă bucur, apoi, de a fi în acest pământ atât de strâns legat de credinţa creştină, unde multe biserici au înflorit în timpurile străvechi. Mă gândesc la îndemnurile sfântului Petru către comunităţile creştine primare „în Pont, în Galaţia, în Capadocia, în Asia şi în Bitinia (1Pt 1,1) şi secerişul bogat de martiri, de teologi, de păstori, de monahi şi de sfinţi bărbaţi şi femei pe care aceste Biserici i-au generat în decursul secolelor.
Amintesc deopotrivă importanţii sfinţi şi păstori care au vegheat pe Scaunul Constantinopolului, între care sfântul Grigore din Nazianz şi sfântul Ioan Gură de Aur, pe care şi Occidentul îi venerează ca Învăţători ai Bisericii. Relicvele lor se odihnesc în bazilica sfântul Petru din Vatican şi o parte din ele au fost dăruite Sanctităţii Voastre ca semn de comuniune de răposatul papă Ioan Paul al II-lea, pentru ca să fie cinstite în această catedrală. Într-adevăr, ei sunt vrednici mijlocitori pentru noi înaintea Domnului.
În această parte a lumii răsăritene s-au ţinut cele şapte Concilii Ecumenice pe care ortodocşi şi catolici le recunosc ca având autoritate pentru credinţa şi disciplina Bisericii. Ele constituie pietre permanente de hotar şi călăuze de-a lungul drumului spre deplina unitate.
Închei exprimând încă o dată bucuria mea de a fi între voi. Fie ca această întâlnire să întărească afecţiunea noastră reciprocă şi să reînnoiască angajamentul nostru comun de a persevera în itinerarul care duce la reconcilierea şi pacea Bisericilor.
Vă salut în dragostea lui Cristos. Domnul să fie pururea cu voi”.