La întâlnirea duminicală Benedict al XVI-lea a exprimat propria stimă şi prietenie pentru poporul turc, la două zile înainte de călătoria sa apostolică în Turcia. Reflecţia papei despre solemnitatea lui Cristos Rege: Crucea este tronul de pe care Isus a manifestat sublima regalitate a lui Dumnezeu Iubire

(RV - 26 noiembrie 2006) Un salut „cordial poporului turc”, însoţit de sentimente de „stimă şi prietenie”. La întâlnirea duminicală pentru rugăciunea „Îngerul Domnului”, recitată cu zeci de mii de credincioşi, romani şi pelerini, reuniţi la amiază în piaţa San Pietro, gândul lui Benedict al XVI-lea s-a îndreptat spre apropiata călătorie apostolică în Turcia, care va începe marţea viitoare. O călătorie pe care papa a pus-o sub ocrotirea predecesorilor săi, în ziua în care liturgia - cu ultima solemnitate din anul bisericesc dedicată lui „Cristos, Regele Universului” - reflectă asupra venirii lui Isus la sfârşitul timpurilor, în timp ce se pregăteşte să celebreze prima sa venire: Naşterea Domnului. Calea pentru a ajunge la Împărăţia lui Dumnezeu, a spus papa, se bazează pe libertatea omului de a primi adevărul şi iubirea lui Cristos „fără scurtături” sau expediente.

La mai puţin de 48 de ore, la 13 ora locală, marţi 28 noiembrie, avionul papal va ateriza, potrivit programului, pe aeroportul din Ankara dar, ca de obicei în asemenea circumstanţe, Benedict al XVI-lea a chemat să se mobilizeze întreaga Biserică, cerând rugăciuni şi apropiere spirituală în vederea acestei importante etape a pontificatului său: etapă pastorală, ecumenică şi interreligioasă.
INS - „Încă de acum doresc să trimit un cordial salut iubitului Popor turc, bogat în istorie şi cultură; acestui popor şi reprezentanţilor săi exprim sentimente de stimă şi de sinceră prietenie. Cu profundă emoţie aştept să întâlnesc mica Comunitate catolică, care îmi este mereu prezentă în inimă, şi să mă unesc în mod fratern cu Biserica Ortodoxă, cu ocazia sărbătorii apostolului Andrei. Cu încredere pornesc pe urmele veneraţilor mei predecesori Paul al VI-lea şi Ioan Paul al II-lea şi invoc ocrotirea cerească a fericitului Ioan al XXIII-lea, care a a fost timp de zece ani Delegat Apostolic în Turcia şi a nutrit pentru acea naţiune afecţiune şi stimă. Tuturor vă cer să mă însoţiţi cu rugăciunea, pentru ca acest pelerinaj să poată aduce toate roadele pe care Dumnezeu le doreşte”.
 
Înainte de recitarea antifonului „Angelus”, Benedict al XVI-lea se oprise asupra semnificaţiei ultimei duminici din anul bisericesc dedicată, cum s-a spus, solemnităţii lui Cristos, Regele Universului. În „dramaticul interogatoriu” înaintea lui Pilat din Pont, despre care vorbeşte Evanghelia sărbătorii, Isus revelează natura regalităţii sale. Un rege care înţelege, da, să libereze oamenii de sclavie, dar de cea a păcatului şi „să-i îmapce cu Dumnezeu”. În faţa lui Pilat, Cristos afirmă că a venit în lume „ ca să dea mărturie despre adevăr”. Dar care este „adevărul” pe care Cristos a venit ca să-l mărturisească în lume? - s-a întrebat Benedict al XVI-lea:
INS - „Întreaga sa existenţă dezvăluie că Dumnezeu este iubire: acesta este aşadar adevărul pentru care el a dat mărturie deplină prin însăşi jertfa vieţii sale pe Calvar. Crucea este „tronul” de pe care a manifestat sublima regalitate a lui Dumnezeu Iubire: oferindu-se ca ispăşire a păcatului lumii, el a înfrânt domnia „principelui acestei lumi” (In 12,31) şi a instaurat pentru totdeauna Împărăţia lui Dumnezeu”.

 
Dacă existenţa lui Isus este iubire, drumul pe care creştinul este chemat să-l parcurgă nu poate fi decât acelaşi. Papa a afirmat aceasta în mod clar:
INS - „Calea pentru a ajunge la această ţintă este lungă şi nu admite „scurtături”, expediente: trebuie, de fapt, ca fiecare persoană să primească liber adevărul iubirii lui Dumnezeu. El este Iubire şi Adevăr, şi atât iubirea cât şi adevărul nu se impun niciodată: bat la uşa inimii şi a minţii şi, unde pot intra, aduc pace şi bucurie. Acesta este modul de a domni al lui Dumnezeu; acesta este proiectul său de mântuire, un „mister” în sensul biblic al cuvântului, adică un plan care se revelează puţin câte puţin în istorie”.

 
Regalităţii lui Cristos - a spus papa în finalul alocuţiunii - i-a fost asociată în mod cu totul singular Fecioara Maria. Ei, umilei tinere din Nazaret, Dumnezeu i-a cerut să devină Mama lui Mesia şi Maria a corespuns la această chemare cu toată fiinţa sa, unind al său „da” necondiţionat cu cel al Fiului Isus şi făcându-se împreună cu el ascultătoare până la sacrificiu. De aceea Dumnezeu a înălţat-o peste orice creatură şi Cristos a încoronat-o ca Regină a Cerului şi a pământului. Mijlocirii ei să-i încredinţăm Biserica şi întreaga umanitate, pentru ca iubirea lui Dumnezeu să poată domni în toate inimile şi să se împlinească planul său de dreptate şi pace”.

După saluturile particulare în cinci limbi, Benedict al XVI s-a oprit asura a două evenimente foarte simţite de oameni pentru finalităţiţe lor: Ziua italiană pentru cercetarea asupra camcerului şi mai mult încă Ziua mondială împotriva maladiei SIDA de la 1 decembrie.
INS - „Urez mult ca atare circumstanţă să favorizeze o sporită responsabilitate în tratarea bolii, împreună cu angajarea de a evita orice discriminare faţă de toţi cei care sunt loviţi de ea. În timp ce invoc pentru bolnavi şi familiile lor mângâierea Domnului, încurajez multiplele iniţiative pe care Biserica le susţine în acest domeniu”.

 
O apreciere deosebită, papa a manifestat-o muzicienilor şi cântăreţilor care participă la al XXVIII-lea Congres naţional de muzică sacră, promovat de Asoiciaţia italiană „Sfânta Cecilia”. „Sunt bucuros - a spus - că l-aţi comemorat, la 50 de ani de la moarte, pe marele maestru Lorenzo Perosi, care a fost director al corului Capelei Sixtine şi a lăsat opere muzicale de o foarte înaltă inspiraţie religioasă. Urez să fiţi adevăraţi evanghelizatori prin expresia frumuseţii şi armoniei artei voastre muzicale”.

Primiţi şi binecuvântarea apostolică invocată de Benedict al XVI-lea la întâlnirea duminicală pentru rugăciunea „Îngerul Domnului”, binecuvântare care pe calea undelor ajunge şi în casele ascultătorilor noştri. INS - Binecuvântarea papală.
Aici servciul complet audio: