Dialogul cu Biserica ortodoxă, pastoraţia vocaţiilor şi a imigranţilor, priorităţile Bisericii catolice din Grecia, subliniate de Benedict al XVI-lea primind episcopii greci în vizită "ad limina".

RV 30 oct 2006. Dialog constructiv cu ortodocşii, vocaţiile, iniţiative pastorale apropriate pentru catolicii de altă provenienţă: primind luni în Vatican episcopii catolici ai Greciei în vizită "ad limina", Benedict al XVI-lea a delineat cu aceste trei priorităţi linii apostolatului pentru Biserica catolică din Grecia, minoritară în raport cu majoritatea ortodoxă.
"Sunt bucuros să vă primesc ca succesor al lui Petru, a afirmat papa în discursul său, şi vă salut cu cuvintele apostolului neamurilor: 'îi mulţumesc Dumnezeului meu întotdeauna cu privire la voi" (1 Cor 1,4-5).
200.000 sunt catolicii care trăiesc astăzi în Grecia, dar numai 50.000 sunt din naştere. De decenii, imigraţia din învecinata Albanie ca şi din ţări mai îndepărtate precum Irak şi Filipine, fără a număra căsătoriile mixte, au modificat chipul Bisericii locale. Benedict al XVI-lea a aşezat această analiză la începutul cuvântului său către episcopii greci, recunoscând "evoluţia rapidă a configuraţiei comunităţilor catolice, concentrate în mare parte în jurul Atenei. "Aceste probleme pastorale recer soluţii tempestive" a observat Sf. Părinte, afirmând că înţelege "preocupările apostolice ale episcopilor faţă de o turmă mult mărită şi variată". Confruntarea şi dialogul sunt instrumentele sugerate de pontif ca bază pentru programare pastorală, care să preîntâmpine cerinţele spirituale ale atâtor emigranţi. Dialogul, de altfel, însoţit de perseverenţă, a fost indicat de Sf. Părinte drept cale privilegiată şi pentru raportul cu Biserica ortodoxă, ai cărei păstori – în frunte cu arhiepiscopul Christodulos – au fost salutaţi cordial în discursul său.
"Providenţa v-a pus în strânsă legătură cu fraţii noştri ortodocşi care, numeric, sunt majoritatea concetăţenilor voştri", a continuat Sf. Părinte. Mare este în toţi dorinţa de a participa împreună la unicul altar pe care se oferă sub vălul tainelor unica Jertfă a lui Cristos!"
Ins – "Vrem să intensificăm rugăciunea pentru ca să se grăbească ziua binecuvântată în care ne va fi dat să frângem împreună Pâinea şi să bem împreună la acelaşi Potir în care a fost pus preţul mântuirii noastre. În acest context, îmi exprim urarea că se vor deschide perspective tot mai mari pentru un dialog constructiv între Biserica ortodoxă a Greciei şi Biserica catolică şi se vor înmulţi iniţiativele comune de ordin spiritual, cultural şi practic".
Reflecţia Sf. Părinte a cuprins apoi tema vocaţiilor. "Este necesar, a afirmat, ca pe de o parte să fie cultivaţi cu grijă germenii vocaţiilor pe care Dumnezeu continuă să-i sădească în inimile tinerilor şi ale tinerelor chiar şi în acest timp al nostru; pe de alta, vor trebui invitate comunităţile creştine să se roage cu o mai mare intensitate la "stăpânul secerişului", ca să ridice noi slujitori şi noi persoane consacrate pentru împlinirea adecvată a diverselor îndatoriri recerute de Trupul mistic al lui Cristos. Îmi exprim urarea ca, printr-o dăruire generoasă din partea tuturor, să se poată veni în întâmpinarea necesităţilor spirituale ale atâtor imigranţi care au găsit în ţara voastră o primire demnă şi cordială. Acesta este stilul propriu al oamenilor voştri, care au ştiut dintotdeauna să se deschidă la un contact constructiv cu popoarele din jur. Graţie şi acestei prerogative înăscute, veţi şti să găsiţi cu siguranţă modul just de dialog cu celelalte episcopate catolice de diverse rituri, în aşa fel încât să organizaţi oficii pastorale potrivite pentru o rodnică mărturie evanghelică pe pământul vostru".
În colocviile pe care le-am avut cu voi, am preluat şi dorinţele voastre de a vedea definit, din partea Statului, dreptul de a avea un statut juridic apropriat şi recunoscut. În această chestiune – cum bine ştiţi – este în act un dialog în care protagonistul primar nu este Scaunul Apostolic. Este vorba, în realitate, de materie internă, la care, cu toate acestea, Sf. Scaun este foarte atent pentru că doreşte să se ajungă la o soluţie adecvată a problemelor în discuţie, pe baza nu numai a legislaţiei locale în vigoare şi a directivelor europene, dar şi a dreptului internaţional şi a practicii de acum consolidată a raporturilor bilaterale cordiale şi rodnice. Pe lângă dialog, este necesară în acest domeniu şi perseverenţa. Nu este necesar să mai adăugăm că:
Ins – "Biserica catolică nu caută niciun privilegiu, dar cere numai să vadă recunoscută propria identitate şi misiune, astfel încât să-şi poate aduce contribuţia la bunăstarea integrală a nobilului popor grec, din care voi sunteţi parte integrantă. Cu răbdare şi în respect faţă de procedurile legitime, va fi posibil să se ajungă, graţie implicării tuturor, la mult dorita înţelegere".

*************

Înainte de cuvântul Sf. Părinte, episcopatul grec a prezentat papei situaţia Bisericii catolice din Grecia, ţară majoritar ortodoxă ca şi România. Discursul preşedintelui Conferinţei episcopale greceşti poate fi consultat, în limba română, pe pagina noastră de internet.

Aici o sinteză audio a serviciului nostru: